Angajatorul e obligat să țină evidența orelor lucrate zilnic de fiecare salariat, cu ora de începere și ora de sfârșit a programului: așa spune art. 119 din Codul muncii. Foaia asta, numită de obicei pontaj, e cea pe care o cere inspectorul de muncă la control și cea pe care o cere instanța când reclami ore suplimentare neplătite. Lipsa ei se amendează cu 1.500-3.000 de lei, iar într-un proces sarcina probei e a angajatorului, nu a ta.
Miza e mai mare decât pare. La salariul minim de 4.325 de lei, o oră suplimentară plătită cu sporul minim valorează 45,41 de lei. Zece ore pe lună care nu apar nicăieri înseamnă 454 de lei lunar și peste 16.000 de lei în trei ani, cât poți cere înapoi în instanță. Mai jos sunt regulile, ce faci dacă evidența nu arată realitatea și cum îți păstrezi propriile dovezi.
Ce spune articolul 119
Alineatul (1) are trei obligații într-o singură frază. Angajatorul trebuie:
- să țină evidența la locul de muncă, adică la sediu, la sucursală sau la punctul de lucru unde lucrezi efectiv;
- să noteze orele prestate zilnic de fiecare salariat, cu ora de începere și ora de sfârșit a programului;
- să prezinte evidența inspectorilor de muncă ori de câte ori aceștia o cer.
Alineatul (2) tratează separat salariații mobili și pe cei care lucrează la domiciliu. Pentru ei, evidența se ține în condițiile stabilite cu salariații prin acord scris, în funcție de activitatea fiecăruia. Un curier sau un agent de vânzări pe teren poate avea, de exemplu, o formă de raportare a orelor stabilită în scris cu angajatorul.
Legea nu cere o formă anume. Evidența poate fi pe hârtie, într-un registru, într-un sistem electronic cu cartelă sau într-o aplicație, dar trebuie să arate pentru fiecare zi la ce oră ai început și la ce oră ai terminat.
Amenda pentru angajator
Art. 260 alin. (1) lit. m) sancționează încălcarea obligației de la art. 119 cu amendă de la 1.500 la 3.000 de lei. Amenda o aplică inspectorii de muncă, la control.
Pentru tine, amenda nu aduce bani înapoi. Contează însă că, la un control, inspectorii compară evidența orelor cu statul de plată. Orele care apar în pontaj, dar nu și în salariu, sunt cel mai ușor de dovedit.
De ce contează pentru orele suplimentare
Art. 120 definește munca suplimentară ca munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal. Fără acordul tău, ea nu poate fi cerută decât în caz de forță majoră sau pentru lucrări urgente legate de prevenirea ori înlăturarea unui accident.
Art. 122 cere ca orele suplimentare să fie compensate întâi cu ore libere plătite, în următoarele 90 de zile calendaristice. Dacă asta nu e posibil, art. 123 obligă angajatorul să le plătească cu un spor de cel puțin 75% din salariul de bază. Detaliile sunt în articolul despre orele suplimentare și termenul de 90 de zile.
Toate aceste calcule pornesc de la un singur lucru: câte ore ai lucrat efectiv. Dacă evidența arată 8 ore pe zi, iar tu ai lucrat 10, orele în plus nu există pe hârtie, nu se compensează și nu se plătesc.
Cât valorează o oră care lipsește din evidență
La salariul minim brut de 4.325 de lei, o oră de lucru valorează 25,95 de lei. Sporul minim de 75% adaugă 19,46 de lei, așa că o oră suplimentară plătită ajunge la 45,41 de lei brut.
Zece ore pe lună care nu apar în pontaj înseamnă 454 de lei brut pe lună. În trei ani, cât poți cere drepturile salariale în instanță, suma ajunge la circa 16.350 de lei brut, tot la salariul minim. La un salariu mai mare, suma crește proporțional.
Calculul presupune că orele nu au fost compensate cu timp liber. Dacă ai primit zile libere plătite pentru ele în cele 90 de zile, sporul nu se mai datorează.
Sarcina probei e a angajatorului
Art. 272 din Codul muncii spune că sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, care e obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare. Asta e regula care face evidența orelor atât de importantă.
Într-un proces pentru ore suplimentare, angajatorul trebuie să arate cât ai lucrat. Documentul firesc pentru asta e chiar evidența de la art. 119. Dacă angajatorul nu o are sau dacă e completată identic, 8 ore în fiecare zi, fără legătură cu realitatea, dovezile tale câștigă greutate.
Termenul în care poți cere banii e de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, după art. 268 alin. (1) lit. c), pentru drepturile salariale neacordate. Cererea se depune la tribunal, iar conflictele de muncă sunt scutite de taxa judiciară de timbru.
Cum îți ții propriile dovezi
Chiar dacă sarcina probei e a angajatorului, propriile dovezi te ajută să contești o evidență incompletă:
- o agendă sau un tabel zilnic cu ora de sosire și de plecare, completat în fiecare zi, nu reconstituit după luni;
- mesajele de la șef prin care ți se cere să rămâi peste program sau să vii mai devreme;
- fotografii ale ceasului de pontaj sau ale ecranului aplicației, cu data și ora;
- emailuri sau rapoarte trimise după ora de terminare a programului;
- colegii care pot confirma programul real, ca martori.
Păstrează dovezile în afara telefonului de serviciu și a calculatorului firmei, pentru că la plecare pierzi accesul la ele.
Poți cere o copie a evidenței tale
Codul muncii nu spune explicit că angajatorul trebuie să-ți dea o copie a pontajului. Evidența orelor tale conține însă date cu caracter personal: numele tău, zilele lucrate, ora la care ai venit și ora la care ai plecat.
Regulamentul general privind protecția datelor, GDPR, dă oricărei persoane dreptul de acces la datele sale, la art. 15, inclusiv dreptul de a primi o copie a datelor prelucrate. Art. 12 alin. (3) din regulament cere ca operatorul să răspundă fără întârzieri nejustificate, în cel mult o lună de la primirea cererii, termen care poate fi prelungit în anumite condiții.
O cerere scrisă, depusă cu număr de înregistrare sau trimisă pe email la adresa oficială a firmei, în care ceri copia evidenței orelor tale pe ultimele luni, lasă o urmă clară. Dacă răspunsul nu vine, sau dacă evidența primită nu se potrivește cu notițele tale, ai deja un document pentru inspectorat sau pentru instanță.
Orele de noapte și pauza de masă
Art. 125 consideră muncă de noapte munca prestată între orele 22:00 și 6:00. Salariatul de noapte e cel care lucrează noaptea cel puțin 3 ore din timpul zilnic de lucru sau cel puțin 30% din timpul lunar. Evidența cu ora de început și de sfârșit arată exact câte ore au căzut în acest interval, iar de ele depinde sporul de noapte, explicat în articolul despre sporul de noapte.
Art. 134 dă dreptul la pauză de masă când ziua de lucru e mai lungă de 6 ore, în condițiile din contractul colectiv sau din regulamentul intern. O zi de 8 ore de muncă plus o pauză de masă înseamnă că pleci de la serviciu mai târziu de 8 ore după ce ai venit, iar evidența corectă arată diferența.
Unde apare cel mai des problema
Vânzătorii, ospătarii și bucătarii închid tura după închiderea magazinului sau a localului, cu inventar, curățenie sau ultimele comenzi. Salariile sunt la vânzător, ospătar și bucătar.
Agenții de pază și asistenții medicali lucrează în ture lungi, unde predarea turei se poate prelungi peste ora din grafic. Salariile sunt la agent de pază și asistent medical.
Curierii și șoferii de TIR sunt salariați mobili, pentru care evidența se ține după acordul scris de la art. 119 alin. (2). Salariile sunt la curier și șofer de TIR. Zidarii pe șantier încep des la prima oră și termină după lumina zilei, vara. Salariile sunt la zidar.
Despre munca în zilele de repaus, articolul despre munca în weekend explică sporul dublu, iar cel despre pauza de masă arată de ce pauza nu intră în cele 8 ore.
Ce faci dacă pontajul nu arată orele reale
- Notează zilnic ora de început și de sfârșit, de azi înainte.
- Cere în scris compensarea orelor suplimentare cu timp liber sau plata lor.
- Sesizează inspectoratul teritorial de muncă, care poate verifica evidența orelor la control.
- Calculează suma, la salariul tău, pe ultimii 3 ani.
- Depune cererea la tribunal înainte să treacă 3 ani de la fiecare lună cu ore neplătite.
Pe scurt
- Art. 119 obligă angajatorul să noteze zilnic ora de început și de sfârșit pentru fiecare salariat.
- Lipsa evidenței se amendează cu 1.500-3.000 de lei.
- O oră suplimentară la salariul minim valorează 45,41 de lei brut, cu sporul minim de 75%.
- În proces, sarcina probei e a angajatorului, după art. 272.
- Poți cere drepturile salariale neacordate în 3 ani.
- Ține-ți propria evidență, zilnic, în afara aparaturii firmei.