Salt la conținut
Salarizare
Scris de Redacția Meseriile.ro

Salariul întârziat nu e doar o neplăcere. Codul muncii îți dă dreptul la daune, la demisie fără preaviz și 3 ani să-ți ceri banii

Salariul se plătește cel puțin o dată pe lună, la data din contract sau din regulamentul intern. Întârzierea nejustificată poate aduce daune-interese, iar dacă angajatorul nu plătește poți demisiona fără preaviz. Ce spune legea și ce poți face concret.

Portofel gol și telefon pe masa din bucătărie, cu ziua de plată încercuită în calendarul de pe perete

Salariul întârziat nu e doar o neplăcere pe care trebuie s-o înduri. Codul muncii spune la art. 166 că salariul se plătește în bani, cel puțin o dată pe lună, la data stabilită în contractul individual, în contractul colectiv sau în regulamentul intern. Dacă angajatorul întârzie fără justificare sau nu plătește deloc, poate fi obligat la daune-interese, iar tu poți demisiona fără preaviz, după art. 81 alin. (8). Ai 3 ani să ceri banii în instanță, fără taxă de timbru.

Cele mai multe întârzieri se rezolvă fără proces, dar e bine să știi ce cere legea înainte de discuția cu angajatorul. Mai jos sunt regulile, pe rând, și pașii concreți, de la prima zi de întârziere până la instanță.

Ce spune articolul 166

Articolul are patru alineate care contează pentru orice salariat.

Alineatul (1): salariul se plătește în bani, cel puțin o dată pe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv aplicabil sau în regulamentul intern.

Alineatul (2): plata se poate face prin virament într-un cont bancar.

Alineatul (3): o parte din salariu se poate da în natură doar dacă e prevăzută expres în contractul colectiv sau individual.

Alineatul (4): întârzierea nejustificată a plății sau neplata salariului poate duce la obligarea angajatorului la daune-interese pentru prejudiciul produs salariatului.

Legea nu fixează o zi anume, cum ar fi „până pe 15”. Ziua exactă e cea din documentele firmei tale. Dacă în contract scrie „salariul se plătește pe 10 ale lunii următoare”, din 11 salariul e întârziat.

Unde găsești data plății

Data salariului apare în contractul individual de muncă, de regulă la capitolul despre salarizare. Art. 17 din Codul muncii îl obligă pe angajator să te informeze, înainte de semnare, despre periodicitatea plății salariului. Dacă în contract nu e trecută o zi, caută în regulamentul intern sau în contractul colectiv aplicabil.

Contează ca data să fie una precisă. Dacă salariul vine în două tranșe, avans și lichidare, fiecare are data ei, scrisă în aceleași documente.

Ce poți face concret, în ordine

  1. Notează data stabilită și data la care ai primit, efectiv, banii. Păstrează extrasele de cont.
  2. Cere în scris plata, printr-un e-mail sau o cerere înregistrată la firmă, cu suma și luna restante. O cerere scrisă e o probă în plus și poate aduce o recunoaștere a datoriei.
  3. Cere fluturașul sau statul de plată, ca să vezi suma brută și netă calculată.
  4. Sesizează inspectoratul teritorial de muncă, dacă întârzierile se repetă sau privesc mai mulți colegi.
  5. Demisionează fără preaviz, dacă vrei să pleci, invocând art. 81 alin. (8).
  6. Cheamă angajatorul în instanță pentru salariile restante și pentru daune, în cel mult 3 ani.

Un model de cerere scrisă

O cerere de plată nu are o formă impusă de lege, dar e bine să fie scurtă și precisă. Un model pe care îl poți adapta:

Subsemnatul, [nume], angajat pe postul de [funcție], vă rog să-mi plătiți salariul aferent lunii [luna], în valoare netă de [suma] lei, care trebuia plătit pe data de [data din contract], conform contractului individual de muncă. Până la data prezentei cereri, salariul nu a fost plătit. Vă rog să-mi comunicați în scris data la care va fi făcută plata.

Cererea se înregistrează la secretariat, cu număr și dată, sau se trimite pe e-mailul oficial al firmei. Păstrezi o copie. Răspunsul angajatorului, chiar și un simplu „plătim săptămâna viitoare”, poate fi folosit ca recunoaștere a datoriei, care întrerupe termenul de 3 ani.

Salariul minim garantat în plată

Pe lângă data plății, contează și suma. Art. 164 din Codul muncii stabilește salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, actualizat prin hotărâre de Guvern. Potrivit HG nr. 146/2026, de la 1 iulie 2026 acesta este de 4.325 de lei pe lună, pentru un program normal de 166,667 de ore în medie pe lună, adică 25,949 de lei pe oră.

Pentru o normă întreagă, salariul de bază nu poate coborî sub această sumă, iar sporurile și adaosurile nu intră în calculul ei. Un salariu întârziat care, la plată, e și sub minim are două probleme, nu una. Pe fluturaș verifici salariul de bază brut, sporurile trecute separat și reținerile, iar dacă salariul de bază de la normă întreagă e sub 4.325 de lei, ceri explicații în scris.

Demisia fără preaviz

Art. 81 alin. (8) spune că salariatul poate demisiona fără preaviz dacă angajatorul nu își îndeplinește obligațiile asumate prin contractul individual de muncă. Plata salariului la data stabilită e cea mai clară dintre aceste obligații.

Demisia se dă tot în scris. E util să scrii în ea că pleci fără preaviz în temeiul art. 81 alin. (8), din cauza neplății salariului pentru luna sau lunile respective. Angajatorul e obligat să o înregistreze, iar dacă refuză, poți dovedi demisia prin orice mijloc, de exemplu printr-un e-mail sau prin poștă cu confirmare de primire. Plecarea nu stinge datoria: salariile restante rămân de plată și după încetarea contractului.

Despre demisia obișnuită și cum se numără preavizul, articolul despre demisia cu preaviz de 20 de zile lucrătoare explică pe larg.

Daunele-interese

Art. 166 alin. (4) permite instanței să oblige angajatorul la daune-interese pentru întârzierea nejustificată sau neplata salariului. Daunele privesc prejudiciul real produs de întârziere, de exemplu penalitățile la o rată neplătită la timp, dobânzile la un împrumut făcut ca să acoperi lipsa banilor sau alte pierderi pe care le poți dovedi.

Cuvântul important e „nejustificată”. Prejudiciul trebuie dovedit de salariat, cu extrase, contracte de credit sau notificări de penalități.

În instanță, legea e de partea salariatului

Codul muncii are câteva reguli de procedură care ajută salariatul într-un proces pentru salarii:

  • 3 ani de la data la care banii trebuiau plătiți, după art. 171 și art. 268 alin. (1) lit. c);
  • termenul de 3 ani se întrerupe dacă angajatorul recunoaște datoria, de exemplu printr-un e-mail sau printr-o adeverință cu sumele restante;
  • procesul e scutit de taxa judiciară de timbru, după art. 270;
  • se judecă în regim de urgență, cu termene de judecată de cel mult 15 zile, după art. 271;
  • sarcina probei e a angajatorului, după art. 272, deci el trebuie să dovedească plata;
  • hotărârea pronunțată în fond e definitivă și executorie de drept, după art. 274, iar apelul are un termen de 10 zile de la comunicare.

Art. 168 spune că plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată și prin orice alte documente care arată plata. Dacă angajatorul nu are aceste dovezi, plata nu e făcută.

Termenele din Codul muncii pentru salariul neplătit zile Prescripția, 3 ani 1.095 O lună între două salarii 31 Termen de judecată, maximum 15 Termenul de apel 10
Termenele din art. 166, art. 171, art. 268 și art. 271 din Codul muncii, în zile. Prescripția de 3 ani e redată aproximativ, în zile. Luna dintre două salarii e intervalul maxim permis de regula „cel puțin o dată pe lună”.

Semnătura pe statul de plată nu e renunțare

O situație frecventă: primești doar o parte din salariu și ți se cere să semnezi statul de plată. Art. 170 spune clar că acceptarea fără rezerve a unei părți din drepturile salariale sau semnarea actelor de plată nu înseamnă că renunți la restul banilor. Poți semna pentru ce ai primit și poți cere diferența ulterior, în termenul de 3 ani.

Același lucru e valabil pentru sporuri, ore suplimentare neplătite sau prime prevăzute în contract. Despre orele suplimentare, articolul despre sporul de 75% explică regulile.

Dacă firma intră în insolvență

Când angajatorul intră în insolvență, salariile restante devin creanțe în procedura de insolvență. Art. 172 din Codul muncii trimite la o lege specială pentru fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, care acoperă, în anumite limite, salariile neplătite de firmele insolvente. Condițiile și plafoanele sunt cele din legea specială.

Pe meserii, unde întârzie cel mai des salariile

Zidarii și muncitorii de întreținere din firmele mici de construcții sunt plătiți des în funcție de încasările de la beneficiari, ceea ce mută data salariului de la o lună la alta. Salariile sunt la zidar și muncitor de întreținere.

Vânzătorii, ospătarii și bucătarii din afacerile sezoniere aud des că „banii vin după weekend” sau „după sezon”. Salariile sunt la vânzător, ospătar și bucătar.

Șoferii de TIR au salariul compus din salariul de bază și diurne, iar întârzierile apar mai ales la diurne. Salariile sunt la șofer de TIR.

Agenții de pază și manipulanții de marfă lucrează des pentru firme subcontractate, unde salariile depind de plățile primite de la client. Salariile sunt la agent de pază și manipulant de marfă.

Și angajații din instituțiile publice pot avea salarii restante, cum arată știrea despre protestul angajaților INS.

Ce nu are voie angajatorul

  • să mute data plății de la o lună la alta fără o modificare a contractului sau a regulamentului;
  • să plătească salariul mai rar de o dată pe lună;
  • să plătească o parte din salariu în natură fără o clauză expresă;
  • să refuze înregistrarea demisiei date pentru neplata salariului.

Pe scurt

  • Salariul se plătește cel puțin o dată pe lună, la data din contract sau din regulamentul intern.
  • Întârzierea nejustificată poate aduce daune-interese, după art. 166 alin. (4).
  • Dacă nu ești plătit, poți demisiona fără preaviz, după art. 81 alin. (8).
  • Ai 3 ani să ceri banii, fără taxă de timbru, iar angajatorul trebuie să dovedească plata.
  • Semnarea statului de plată pentru o sumă parțială nu înseamnă renunțare la rest.

Cifrele salariale sunt estimări nete, orientative, bazate pe date publice și pe legislația în vigoare. Vezi cum estimăm salariile și ce surse folosim.

M

Scris de

Redacția Meseriile.ro

Echipa care documentează piața muncii din România. Scriem despre salarii și cariere pornind de la datele reale ale directorului, verificate în surse oficiale înainte de publicare. Despre redacție

Întrebări frecvente

Până la ce dată trebuie plătit salariul?

La data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv aplicabil sau în regulamentul intern, după art. 166 alin. (1) din Codul muncii. Legea cere ca salariul să fie plătit în bani cel puțin o dată pe lună, dar nu fixează o zi anume. Data exactă e cea scrisă în documentele firmei tale.

Pot să plec fără preaviz dacă nu primesc salariul?

Da. Art. 81 alin. (8) din Codul muncii spune că salariatul poate demisiona fără preaviz dacă angajatorul nu își îndeplinește obligațiile asumate prin contractul individual de muncă, iar plata salariului la data stabilită este una dintre ele. Demisia trebuie dată în scris, iar angajatorul e obligat să o înregistreze.

Cât timp am să cer în instanță salariul neplătit?

Trei ani de la data la care banii trebuiau plătiți, după art. 171 și art. 268 alin. (1) lit. c) din Codul muncii. Termenul se întrerupe dacă angajatorul recunoaște datoria. Procesul e scutit de taxa de timbru, se judecă în regim de urgență, iar sarcina probei e a angajatorului.

Dacă am semnat statul de plată pentru o sumă mai mică, mai pot cere diferența?

Da. Art. 170 spune că acceptarea fără rezerve a unei părți din drepturile salariale sau semnarea actelor de plată nu înseamnă că renunți la restul banilor care ți se cuvin.

Articole similare din Salarizare