Un concediu medical de trei zile lucrătoare îți aduce acum doar 37% din banii pe care i-ai fi câștigat în acele zile. Pentru certificatele eliberate între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027, prima zi lucrătoare de concediu medical nu se mai plătește, iar celelalte două se plătesc cu 55% din media zilnică a veniturilor. La salariul minim de 4.325 de lei brut, o gripă de marți până joi înseamnă aproximativ 221 de lei brut în loc de 603.
Regula vine din Ordonanța de urgență 91/2025, aprobată cu modificări prin Legea 64/2026. Cu cât concediul e mai scurt, cu atât pierderea e mai mare, pentru că ziua tăiată cântărește mai mult în trei zile decât în trei săptămâni.
Mai jos sunt calculele pe trei niveluri de salariu, excepțiile introduse în mai 2026, ce s-a schimbat la certificatele prelungite și cine plătește fiecare zi.
Ce spune legea despre prima zi
Articolul II din OUG 91/2025 spune că, pentru certificatele de concediu medical eliberate în perioada 1 februarie 2026 - 31 decembrie 2027, indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate „se calculează și se plătesc prin diminuarea cu o zi”. Măsura e temporară, cu termen fix, nu o modificare permanentă a legii concediilor medicale.
Normele de aplicare, modificate de CNAS și Ministerul Sănătății prin Ordinul 506/2026, explică exact ce zi dispare. Formula din articolul 78^4 este:
indemnizația = media zilnică × procentul legal × (zilele lucrătoare din concediu − 1)
Iar „− 1” e definit în text ca prima zi lucrătoare. Dacă medicul îți dă concediu de vineri până marțea următoare, se taie vinerea, nu sâmbăta.
Ziua tăiată nu se pierde complet. Legea spune că perioada respectivă constituie stagiu de asigurare și că rămâi asigurat. Nu primești bani pe ea, dar nu ai o gaură în stagiu care să-ți afecteze alte drepturi, cum ar fi un concediu medical viitor sau indemnizația de maternitate.
Cum se calculează indemnizația
Calculul are trei pași, toți stabiliți de OUG 158/2005 și de normele ei.
Baza de calcul. Se adună veniturile brute din ultimele 6 luni anterioare lunii în care a fost eliberat certificatul, până la limita a 12 salarii minime brute pe lună. Suma se împarte la numărul de zile lucrate în acele 6 luni. Rezultatul e media zilnică.
Procentul. Pentru boli obișnuite și accidente în afara muncii, articolul 17 din OUG 158/2005, modificat de Legea 141/2025 de la 1 august 2025, fixează trei trepte:
- 55% pentru certificatele de până la 7 zile;
- 65% pentru certificatele între 8 și 14 zile;
- 75% pentru certificatele de peste 15 zile.
Până în august 2025, procentul era de 75% indiferent de durată. Bolile cardiovasculare care permit concediu de până la un an păstrează 75%.
Zilele plătite. Se înmulțește media zilnică cu procentul și cu numărul de zile lucrătoare din concediu, din care se scade acum prima.
Pentru exemplele de mai jos am luat un certificat eliberat în ianuarie 2027, deci baza sunt lunile iulie-decembrie 2026, cu salariul lunar constant. În cele șase luni sunt 129 de zile lucrătoare, după ce se scad sărbătorile legale căzute în timpul săptămânii: 30 noiembrie, 1 decembrie și 25 decembrie.
La salariul minim de 4.325 de lei brut, media zilnică iese 201,16 lei. Un concediu de 3 zile lucrătoare înseamnă 201,16 × 55% × 2 = 221 de lei. Aceleași trei zile, la media zilnică, valorează 603 lei.
Cât rămâne pe fiecare durată de concediu
Procentul păstrat crește odată cu durata concediului, din două motive: ziua tăiată contează tot mai puțin, iar treapta de procent urcă de la 55% la 75%.
La salariul minim, calculele arată așa:
- 3 zile lucrătoare: 221 de lei brut, față de 603 lei, adică 37%;
- 5 zile lucrătoare, o săptămână de luni până vineri: 443 de lei, față de 1.006 lei, adică 44%;
- 10 zile lucrătoare, două săptămâni: 1.177 de lei, față de 2.012 lei, adică 58%;
- 15 zile lucrătoare, trei săptămâni: 2.112 lei, față de 3.017 lei, adică 70%.
Procentele se păstrează la orice salariu, pentru că toate sumele pornesc de la aceeași medie zilnică. Diferă doar câți lei înseamnă:
| Salariu brut lunar | Media zilnică | 3 zile, indemnizație | 3 zile, pierdere | 5 zile, indemnizație | 5 zile, pierdere |
|---|---|---|---|---|---|
| 4.325 lei (minim) | 201,16 lei | 221 lei | 382 lei | 443 lei | 563 lei |
| 6.000 lei | 279,07 lei | 307 lei | 530 lei | 614 lei | 781 lei |
| 8.000 lei | 372,09 lei | 409 lei | 707 lei | 819 lei | 1.041 lei |
Toate sumele sunt brute. Pierderea e calculată față de valoarea zilelor la media zilnică din ultimele șase luni. Pe fluturaș, diferența reală poate ieși puțin mai mare sau mai mică, pentru că salariul pe o zi din luna respectivă depinde de câte zile lucrătoare are luna. Ianuarie 2027, de exemplu, are doar 18 zile lucrătoare, din cauza sărbătorilor de 1, 6 și 7 ianuarie, deci o zi de muncă valorează mai mult decât media.
Sporurile intră în baza de calcul doar dacă au fost venituri brute pe care s-au plătit contribuții. Cine are spor de noapte sau ore suplimentare constante are o medie zilnică mai mare decât cea din tabel.
Certificatele prelungite pierd o singură zi
În primele luni de aplicare, din februarie până la jumătatea lui mai 2026, OUG 91/2025 vorbea doar de „diminuarea cu o zi”, fără să spună ce se întâmplă când concediul se prelungește. Legea 64/2026, publicată în Monitorul Oficial pe 15 mai 2026 și aplicabilă de la 18 mai, a adăugat alineatul care lămurește problema:
În cazul concediului medical acordat fără întrerupere pentru un episod de boală sau complicațiile care decurg din aceasta, indemnizațiile se calculează și se plătesc prin diminuarea cu o singură zi, indiferent de numărul certificatelor de concediu medical eliberate.
Asta contează mai ales iarna, când o răceală tratată acasă se complică. Dacă medicul de familie îți dă 5 zile, iar apoi încă 7 pentru aceeași boală, fără pauză între ele, se taie o singură zi, din primul certificat. Al doilea certificat, „în continuare”, se plătește întreg la procentul lui.
Condiția e ca episodul să fie fără întrerupere. Dacă te întorci la muncă două zile și apoi te îmbolnăvești din nou, chiar de aceeași boală, noul certificat e „inițial” și pierde din nou prima zi lucrătoare.
Cine nu pierde prima zi
Legea 64/2026 a introdus și excepții. Diminuarea cu o zi nu se aplică pentru:
- concediul de maternitate, adică sarcina și lăuzia;
- concediul de risc maternal;
- concediul pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice;
- bolnavii incluși în programele naționale de sănătate;
- certificatele eliberate pe perioada spitalizării.
Excepția de spitalizare e cea mai des întâlnită în practică. Un certificat eliberat de spital pentru zilele de internare se plătește de la prima zi lucrătoare. Concediul primit acasă după externare se calculează după regulile obișnuite.
Concediul pentru îngrijirea copilului bolnav nu apare pe lista de excepții, deci pierde și el prima zi. Indemnizația rămâne în schimb de 85% din baza de calcul, nu de 55%. La salariul minim, trei zile acasă cu un copil bolnav aduc aproximativ 342 de lei brut, adică 57% din valoarea celor trei zile la media zilnică.
Cine plătește fiecare zi
În mod normal, OUG 158/2005 împarte costul concediului medical între angajator, care plătește primele 5 zile, și Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, care plătește din a 6-a zi. Pentru certificatele din 2026 și 2027, OUG 91/2025 mută totul cu o zi:
- ziua 1: nu o plătește nimeni;
- zilele 2-6: le plătește angajatorul, din fondurile lui;
- din ziua 7: plătește fondul de sănătate, prin angajator, care recuperează apoi banii.
Pentru cei plătiți integral din fond, cum sunt șomerii sau persoanele cu contract de asigurare încheiat direct cu casa de sănătate, plata începe din a doua zi.
Asta înseamnă că, pentru un concediu scurt, de 3-6 zile, toată indemnizația vine din bugetul firmei. Fondul de sănătate intervine abia la concediile de peste o săptămână lucrătoare.
Stagiul minim și cine are dreptul
Ca să primești indemnizație de concediu medical, ai nevoie de un stagiu minim de asigurare de 6 luni din ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul. Regula e în articolul 7 din OUG 158/2005 și se aplică și concediului pentru boală, și celui pentru îngrijirea copilului bolnav.
Există situații în care stagiul nu e necesar, cum ar fi urgențele medico-chirurgicale, tuberculoza sau neoplaziile. Pentru acestea, dacă ai lucrat mai puțin de 6 luni, baza de calcul se face din lunile pe care le ai.
Durata maximă a concediului pentru boli obișnuite rămâne de 183 de zile într-un an, socotite de la prima zi de îmbolnăvire. Din a 91-a zi, prelungirea cere avizul medicului expert al asigurărilor sociale. Medicul de familie poate da cel mult 28 de zile cumulat într-un an, după care certificatele se eliberează doar de medicul specialist.
Ce poți face ca să pierzi mai puțin
Prima zi tăiată și procentul de 55% fac concediul medical scurt cel mai scump. Câteva lucruri pe care le poți verifica:
- Data certificatului. Dacă te îmbolnăvești vineri seara și mergi la medic luni, certificatul începe luni. Ziua lucrătoare tăiată e prima din certificat, deci contează când îl eliberează medicul.
- Continuitatea. Dacă boala nu a trecut, cere certificat „în continuare” fără întrerupere. Un certificat nou după o pauză pierde încă o zi.
- Spitalizarea. Zilele de internare nu pierd prima zi. Dacă ai fost internat, verifică pe fluturaș că certificatul de spital a fost plătit integral la procentul lui.
- Contractul colectiv. Unii angajatori completează din fonduri proprii diferența până la salariul întreg. Nu e obligatoriu prin lege, dar dacă apare în contractul colectiv sau în regulamentul intern, devine un drept pe care îl poți cere.
- Concediul de odihnă. Pentru o zi sau două de răceală ușoară, unii salariați preferă să ia o zi din concediul de odihnă, care se plătește la media salariului din ultimele trei luni. Alegerea e a ta, dar dacă ești bolnav, concediul medical te protejează: Codul muncii interzice concedierea pe durata incapacității temporare de muncă.
Pentru cine contează cel mai mult
Pierderea apasă cel mai tare pe meseriile în care oamenii se îmbolnăvesc des iarna și au salarii apropiate de minim. Un curier sau un vânzător care face o gripă de trei zile pierde, la salariul minim, aproape 400 de lei brut. Un zidar care lucrează în frig pierde la fel, cu diferența că în construcții absențele scurte se adună mai des în lunile reci. Pentru un ospătar sau un casier, cu salarii la același nivel, calculul e identic.
Pentru asistenții medicali, care stau în contact direct cu bolnavii, riscul de îmbolnăvire e mai mare iarna. Fiind plătiți peste salariul minim, pierd mai mulți lei pe aceeași răceală.
Cei care lucrează în resurse umane și contabilitate aplică regula pe fluturaș și trebuie să urmărească trei lucruri: dacă certificatul e inițial sau în continuare, dacă e eliberat de spital și dacă intră pe una dintre excepțiile din mai 2026. O greșeală de cod pe certificat poate tăia o zi care nu trebuia tăiată.
Regula se aplică până la 31 decembrie 2027. De la 1 ianuarie 2028, dacă nu apare o altă modificare, concediul medical revine la plata de la prima zi, cu angajatorul plătind primele 5 zile, dar procentele de 55%, 65% și 75% rămân, pentru că vin dintr-o modificare permanentă a OUG 158/2005.