Salt la conținut
Salarizare
Scris de Redacția Meseriile.ro

Angajatorul te poate rechema din concediu doar pentru urgențe și îți plătește drumul înapoi, inclusiv pe al familiei

Art. 151 din Codul muncii permite rechemarea din concediul de odihnă doar în caz de forță majoră sau pentru interese urgente. Angajatorul suportă cheltuielile de întoarcere ale salariatului și ale familiei, plus prejudiciile cauzate de întreruperea concediului.

Terasă de cabană la munte, cu o valiză pe jumătate făcută pe bancă, un telefon întors pe masă lângă o cafea neterminată, chei de mașină și sandale de copil

Angajatorul te poate rechema din concediu doar în caz de forță majoră sau pentru interese urgente care cer prezența ta la locul de muncă, potrivit art. 151 alin. (2) din Codul muncii. Dacă o face, plătește toate cheltuielile tale și ale familiei pentru întoarcere, plus eventualele prejudicii cauzate de întreruperea concediului, de exemplu nopțile de cazare plătite și pierdute.

Zilele de concediu rămase nu se pierd și nu pot fi înlocuite cu bani cât timp contractul e în vigoare. Mai jos sunt regulile, ce cheltuieli poți cere, ce acte păstrezi și ce faci cu zilele neefectuate.

Ce spune articolul 151

Articolul are două alineate.

Alin. (1) privește întreruperea la cererea ta: concediul de odihnă poate fi întrerupt, la cererea salariatului, pentru motive obiective.

Alin. (2) privește rechemarea la cererea angajatorului și are două părți:

  • angajatorul poate rechema salariatul în caz de forță majoră sau pentru interese urgente care impun prezența salariatului la locul de muncă;
  • în acest caz, angajatorul are obligația de a suporta toate cheltuielile salariatului și ale familiei sale, necesare revenirii la locul de muncă, precum și eventualele prejudicii suferite de salariat ca urmare a întreruperii concediului.

Codul nu definește ce înseamnă interese urgente. Formularea cere însă două lucruri deodată: o situație urgentă și una care impune prezența ta, nu a altui coleg sau o rezolvare de la distanță.

Ce cheltuieli plătește angajatorul

Legea vorbește de toate cheltuielile necesare revenirii, pentru tine și pentru familia ta. Dacă ești la mare cu soția și copiii și trebuie să vă întoarceți toți, drumul tuturor intră aici.

În practică, asta înseamnă:

  • biletele de tren, autocar sau avion pentru întoarcere;
  • combustibilul și taxele de drum, dacă v-ați întors cu mașina;
  • alte costuri directe ale întoarcerii, cum ar fi un bilet schimbat sau o taxă de anulare.

Prejudiciile sunt separate de cheltuielile de drum. Aici intră banii pierduți din cauza întreruperii: nopțile de cazare plătite în avans și nerambursate, un pachet de vacanță pierdut sau activități achitate și neefectuate. Cuvântul folosit de lege e eventualele, adică se plătesc cele care au existat și pot fi dovedite.

Ce acte păstrezi

Toate sumele se dovedesc cu acte, așa că:

  1. Cere rechemarea în scris, cu motivul și data la care trebuie să te prezinți. Codul nu impune o formă, dar un e-mail sau un mesaj păstrat te ajută să arăți că rechemarea a venit de la angajator.
  2. Păstrează biletele și bonurile de la întoarcere, inclusiv bonurile de combustibil.
  3. Păstrează rezervarea și condițiile ei de anulare, ca să arăți ce nu ți s-a rambursat.
  4. Cere rambursarea printr-o cerere scrisă, cu actele anexate și număr de înregistrare.

Ce se întâmplă cu zilele rămase

Zilele de concediu de care nu te-ai bucurat nu se pierd. Art. 144 alin. (2) spune că dreptul la concediu de odihnă nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunțări sau limitări.

Zilele se reprogramează. Dacă nu mai pot fi efectuate în același an, art. 146 alin. (2) obligă angajatorul să acorde concediul neefectuat din motive justificate într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor. Plata în bani a zilelor neefectuate e permisă, după art. 146 alin. (3), numai la încetarea contractului. Detaliile sunt în articolul despre concediul de odihnă neefectuat.

Mai e o regulă care contează. Art. 148 alin. (5) spune că, dacă programarea concediilor se face fracționat, fiecare salariat trebuie să efectueze într-un an calendaristic cel puțin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt. Dacă rechemarea îți taie tocmai singura perioadă lungă din an, ai un argument să ceri reprogramarea unei perioade de cel puțin 10 zile lucrătoare la rând.

Termene din Codul muncii pentru concediul de odihnă, în zile lucrătoare zile Concediu anual minim 20 Concediu neîntrerupt minim pe an 10 Plata indemnizației înainte de plecare 5 Concediu suplimentar, condiții grele 3

Indemnizația de concediu, după rechemare

Art. 150 spune cum se plătește concediul. Indemnizația nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent din contract și se calculează ca medie zilnică a drepturilor salariale din ultimele 3 luni, înmulțită cu numărul de zile de concediu. Alin. (3) cere ca ea să fie plătită cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu.

Dacă ai primit indemnizația pentru tot concediul și ai fost rechemat la jumătate, pe fluturașul lunii verifici ca zilele lucrate după rechemare să apară ca zile lucrate, iar zilele de concediu rămase să fie trecute pentru reprogramare, nu pierdute. Cere în scris lămuriri de la contabilitate dacă nu se vede clar cum au fost tratate.

Când te îmbolnăvești în concediu

Nu e o rechemare, dar efectul e asemănător. Art. 145 alin. (5) spune că, dacă în timpul concediului de odihnă intervine incapacitatea temporară de muncă, concediul de maternitate, de risc maternal sau pentru îngrijirea copilului bolnav, concediul de odihnă se întrerupe. Restul zilelor se efectuează după ce încetează situația respectivă sau, dacă nu se poate, se reprogramează.

Cu alte cuvinte, zilele de concediu medical nu „mănâncă” din concediul de odihnă. Trebuie doar să anunți angajatorul și să depui certificatul medical. Despre plata concediului medical, inclusiv prima zi, sunt detalii în articolul despre concediul medical.

Când tu ceri întreruperea

Art. 151 alin. (1) funcționează în sens invers: tu poți cere întreruperea concediului, pentru motive obiective. Codul nu dă o listă, așa că motivul se apreciază de la caz la caz. O urgență în familie sau o problemă care te obligă să te întorci mai devreme sunt situațiile obișnuite.

Diferența față de rechemare e importantă: când întreruperea e cerută de tine, nu mai există obligația angajatorului de a-ți plăti drumul sau prejudiciile, pentru că art. 151 alin. (2) o leagă doar de rechemarea făcută de angajator. Zilele rămase rămân însă ale tale și se reprogramează, la fel ca după o rechemare.

Cum se programează concediul

Art. 148 spune că programarea se face de angajator, după consultarea sindicatului sau a reprezentanților salariaților, pentru programările colective, ori după consultarea ta, pentru cele individuale. Programarea se face până la sfârșitul anului, pentru anul următor.

Prin programarea individuală se poate stabili fie data exactă a concediului, fie o perioadă de cel mult 3 luni în care ai dreptul să-l iei. În această perioadă poți cere concediul cu cel puțin 60 de zile înainte.

Art. 149 spune că salariatul e obligat să efectueze concediul în natură, în perioada programată, cu excepția situațiilor prevăzute de lege sau când, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat. Rechemarea pentru urgențe e una dintre aceste situații.

Un exemplu concret

Un electrician de întreținere dintr-o fabrică își ia 10 zile lucrătoare de concediu și pleacă la munte cu familia, cu 7 nopți de cazare plătite în avans și nerambursabile. În a treia zi, o linie de producție se oprește, iar el e singurul electrician autorizat pe acel echipament. Fabrica îl recheamă.

Rechemarea are temei: e o situație urgentă și cere prezența lui. Fabrica trebuie să-i plătească drumul înapoi pentru el și pentru familie și cele 4 nopți de cazare plătite și pierdute, dacă le poate dovedi cu rezervarea și condițiile de anulare. Cele 8 zile lucrătoare de concediu rămase se reprogramează, iar pentru că perioada lui de concediu neîntrerupt s-a rupt după două zile, poate cere ca zilele rămase să fie programate la rând.

Dacă angajatorul nu plătește

  1. Trimite o cerere scrisă de rambursare, cu actele anexate.
  2. Cere un răspuns în scris și păstrează numărul de înregistrare.
  3. Sesizează inspectoratul teritorial de muncă, dacă angajatorul refuză.
  4. Mergi în instanță. Art. 268 alin. (1) lit. c) dă un termen de 3 ani pentru cererile privind despăgubiri către salariat.

Ce poți face înainte de concediu

Problemele apar cel mai des la posturile pentru care nu există înlocuitor. Câteva lucruri reduc riscul unei rechemări:

  • predă lucrările în curs unui coleg, cu o listă scrisă;
  • stabilește dinainte cine răspunde la urgențe cât timp lipsești;
  • cere concediul din timp, cu cel puțin 60 de zile înainte, ca angajatorul să-și organizeze înlocuirea.

Pentru cine contează cel mai des

Electricienii, instalatorii și tehnicienii de întreținere din fabrici sau clădiri sunt primii chemați la o avarie. Salariile sunt la electrician de întreținere, instalator de mentenanță și tehnician de întreținere.

Mecanicii auto și șoferii de autobuz pot fi chemați când un coleg lipsește sau o flotă rămâne fără oameni. Salariile sunt la mecanic auto și șofer de autobuz.

Asistenții medicali, bucătarii și contabilii au și ei vârfuri de lucru sau situații neprevăzute, de la o epidemie la un termen fiscal. Salariile sunt la asistent medical, bucătar și contabil.

Pe scurt

  • Rechemarea din concediu e permisă doar pentru forță majoră sau interese urgente care cer prezența ta.
  • Angajatorul plătește drumul tău și al familiei și prejudiciile, cum ar fi cazarea pierdută.
  • Zilele rămase nu se pierd și se reprogramează.
  • Plata în bani a concediului neefectuat e permisă numai la încetarea contractului.
  • Boala în concediu întrerupe concediul de odihnă, iar zilele rămase se recuperează.
  • Poți cere și tu întreruperea, pentru motive obiective, dar atunci angajatorul nu mai e obligat să-ți plătească drumul sau cazarea pierdută.
  • Concediul se cere în perioada programată cu cel puțin 60 de zile înainte.

Cifrele salariale sunt estimări nete, orientative, bazate pe date publice și pe legislația în vigoare. Vezi cum estimăm salariile și ce surse folosim.

M

Scris de

Redacția Meseriile.ro

Echipa care documentează piața muncii din România. Scriem despre salarii și cariere pornind de la datele reale ale directorului, verificate în surse oficiale înainte de publicare. Despre redacție

Întrebări frecvente

Mă poate rechema șeful din concediu?

Doar în două situații. Art. 151 alin. (2) din Codul muncii spune că angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihnă în caz de forță majoră sau pentru interese urgente care impun prezența salariatului la locul de muncă.

Cine plătește drumul înapoi din concediu?

Angajatorul. Art. 151 alin. (2) îl obligă să suporte toate cheltuielile salariatului și ale familiei sale, necesare revenirii la locul de muncă, precum și eventualele prejudicii suferite de salariat ca urmare a întreruperii concediului.

Ce se întâmplă cu zilele de concediu rămase?

Nu se pierd. Art. 144 alin. (2) spune că dreptul la concediu de odihnă nu poate forma obiectul vreunei renunțări sau limitări. Zilele rămase se reprogramează, iar art. 146 alin. (2) dă angajatorului 18 luni din anul următor ca să acorde concediul neefectuat din motive justificate.

Pot întrerupe eu concediul?

Da. Art. 151 alin. (1) spune că concediul de odihnă poate fi întrerupt, la cererea salariatului, pentru motive obiective. Dacă te îmbolnăvești în concediu, art. 145 alin. (5) spune că acesta se întrerupe, iar zilele rămase se efectuează după concediul medical sau se reprogramează.

Articole similare din Salarizare