Dacă lucrezi în weekend, Codul muncii nu îți dă automat un spor: repausul săptămânal de 48 de ore consecutive poate fi mutat în alte zile, iar sporul pentru asta se stabilește prin contractul colectiv sau individual, fără un minim în lege. Altfel stau lucrurile când zilele libere se adună: după cel mult 14 zile de lucru continuu, cu autorizarea ITM, ai dreptul la dublul compensației pentru orele suplimentare, adică cel puțin 150% din salariul de bază. Înalta Curte a stabilit că dublul se plătește chiar dacă nu depășești cele 40 de ore pe săptămână.
Diferența dintre cele două situații e mare și puțini angajați o cunosc. Un paznic care lucrează după un program cu zile libere marțea și miercurea e în prima situație. Un muncitor trimis pe un șantier două săptămâni la rând, cu zilele libere date la sfârșit, e în a doua. Mai jos sunt regulile, cifrele și ce poți face dacă nu le primești.
Ce spune articolul 137
Articolul are cinci alineate, iar fiecare descrie altă situație.
Alineatul (1): repausul săptămânal e de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta și duminica.
Alineatul (2): dacă repausul sâmbăta și duminica ar prejudicia interesul public sau desfășurarea normală a activității, el poate fi dat în alte zile, stabilite prin contractul colectiv sau prin regulamentul intern.
Alineatul (3): în situația de la alin. (2), salariații primesc un spor la salariu, stabilit prin contractul colectiv sau individual.
Alineatul (4): în situații de excepție, zilele de repaus se dau cumulat, după o perioadă de activitate continuă de cel mult 14 zile calendaristice, cu autorizarea ITM și cu acordul sindicatului sau al reprezentanților salariaților.
Alineatul (5): cei aflați în situația de la alin. (4) au dreptul la dublul compensațiilor de la art. 123 alin. (2), adică de la sporul pentru orele suplimentare.
Repausul mutat în alte zile
Multe meserii nu au weekend: magazinele, restaurantele, spitalele, pazele și transportul lucrează și sâmbăta și duminica. Pentru ele, legea permite ca cele 48 de ore de repaus să fie date în alte zile, de exemplu marți și miercuri, dacă așa scrie în contractul colectiv sau în regulamentul intern.
Sporul pentru această mutare există, dar legea nu îi fixează un procent. Se negociază în contractul colectiv sau se trece în contractul individual. Dacă nici unul nu prevede un spor, Codul nu îți dă o cifră pe care s-o ceri. De aceea merită citit contractul înainte de semnare, la capitolul despre salariu și sporuri.
Cele 48 de ore rămân însă obligatorii. Programul nu poate fi construit așa încât să lucrezi șapte zile din șapte, săptămână de săptămână. Separat, între două zile de muncă ai dreptul la un repaus de cel puțin 12 ore consecutive, sau 8 ore între schimburi, după art. 135.
Paisprezece zile la rând
Alineatul (4) e excepția. Angajatorul poate organiza munca astfel încât să lucrezi continuu cel mult 14 zile calendaristice, după care primești toate zilele de repaus adunate. Condițiile sunt trei:
- să fie o situație de excepție, nu programul obișnuit;
- să existe autorizarea inspectoratului teritorial de muncă;
- să existe acordul sindicatului sau, unde nu există sindicat, al reprezentanților salariaților.
Fără autorizarea ITM, două săptămâni de muncă fără zi liberă înseamnă că angajatorul nu a respectat regulile privind repausul săptămânal, iar art. 260 alin. (1) lit. j) prevede pentru asta o amendă de 1.500-3.000 de lei.
Cât înseamnă dublul
Art. 123 alin. (2) spune că sporul pentru munca suplimentară se negociază și nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază. Art. 137 alin. (5) dă dublul acestor compensații celor care primesc repausul cumulat. Dublul minimului de 75% este 150%.
Câteva repere pentru comparație, ca procent minim din salariul de bază:
La salariul minim de 4.325 de lei, ora de lucru valorează 25,949 de lei. Un spor de 150% înseamnă un adaos de cel puțin 38,92 de lei pe oră, deci 311,39 de lei pentru o zi de 8 ore lucrată în timpul repausului. Dacă în contractul colectiv sporul pentru orele suplimentare e mai mare de 75%, dublul se calculează la suma negociată.
Același dublu se aplică și după art. 138, când repausul săptămânal e suspendat pentru lucrări urgente: salvarea persoanelor sau a bunurilor, evitarea unor accidente iminente sau înlăturarea efectelor unui accident asupra instalațiilor sau clădirilor.
Un exemplu: două săptămâni pe șantier
Să luăm un muncitor cu salariul minim, de 4.325 de lei brut, trimis să termine o lucrare. Angajatorul obține autorizarea ITM și acordul reprezentanților salariaților, iar muncitorul lucrează 14 zile calendaristice la rând, de luni până duminica din săptămâna următoare, câte 8 ore pe zi.
În cele două săptămâni sunt patru zile de repaus pe care le-ar fi avut în mod normal: două sâmbete și două duminici. În loc de ele, muncitorul primește la final patru zile libere adunate. Pentru cele 32 de ore lucrate în zilele de repaus, sporul minim de 150% înseamnă:
- 25,949 de lei pe oră x 1,5 = 38,92 de lei spor pe oră;
- 38,92 de lei x 32 de ore = circa 1.245,55 de lei spor brut.
Suma se adaugă la salariul lunii, nu îl înlocuiește. Dacă muncitorul ar fi lucrat în aceeași perioadă și peste 8 ore pe zi, orele în plus ar intra separat la regimul orelor suplimentare.
Decizia din februarie 2026
Rămăsese o întrebare: dublul se plătește doar pentru orele lucrate peste programul normal, ca la orele suplimentare, sau pentru toate orele lucrate în zilele de repaus? Prin decizia HP nr. 415/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 94 din 5 februarie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a lămurit problema.
Compensația pentru munca din zilele de repaus săptămânal, egală cu dublul compensațiilor pentru munca suplimentară, se cuvine salariatului chiar dacă munca prestată în zilele de repaus nu este în afara duratei normale a timpului de muncă. Cu alte cuvinte, nu contează dacă în acele două săptămâni ai lucrat 40 sau 60 de ore: zilele de repaus în care ai lucrat se plătesc cu spor dublu.
Deciziile date în recurs în interesul legii și hotărârile prealabile ale Înaltei Curți sunt obligatorii pentru instanțe, așa că un angajat care cere sporul în instanță are acum o interpretare unitară de partea lui.
Weekendul și orele suplimentare
Munca de sâmbătă sau duminică poate fi, în același timp, muncă suplimentară. Dacă ai lucrat luni-vineri câte 8 ore și te cheamă și sâmbătă, orele de sâmbătă depășesc cele 40 de ore pe săptămână. Ele se compensează cu ore libere plătite în 90 de zile, iar dacă nu, cu un spor de cel puțin 75%, după art. 122 și 123.
Durata maximă rămâne 48 de ore pe săptămână, cu tot cu orele suplimentare, după art. 114, cu o medie calculată pe 4 luni. Articolul despre orele suplimentare explică pe larg compensarea, iar cel despre munca de sărbători arată ce primești când lucrezi într-o zi de sărbătoare legală.
Pe meserii, unde se lucrează în weekend
Agenții de pază și asistenții medicali lucrează în ture care acoperă toate zilele săptămânii, cu repausul mutat în alte zile. Salariile sunt la agent de pază și asistent medical.
Ospătarii și bucătarii au cele mai aglomerate zile vinerea, sâmbăta și duminica, iar zilele libere cad de obicei la începutul săptămânii. Salariile sunt la ospătar și bucătar. Vânzătorii și casierii din magazinele deschise în weekend sunt în aceeași situație. Salariile sunt la vânzător și casier.
Șoferii de TIR au reguli separate pentru timpii de condus și de odihnă, stabilite prin legislația europeană din transportul rutier. Zidarii și ceilalți muncitori de pe șantiere pot fi chemați să lucreze continuu pentru a termina o lucrare, iar acolo apare cel mai des situația celor 14 zile. Salariile sunt la șofer de TIR și zidar.
Ce faci dacă lucrezi în weekend fără spor
- Citește contractul colectiv și contractul individual. Caută sporul pentru repausul acordat în alte zile decât sâmbăta și duminica.
- Numără zilele lucrate la rând. Dacă ai lucrat peste o săptămână fără 48 de ore de repaus, întreabă dacă există autorizare ITM.
- Verifică fluturașul. Pentru zilele de repaus lucrate în regim de 14 zile, sporul e de cel puțin 150%.
- Cere evidența orelor. Angajatorul trebuie să țină evidența orelor de început și de sfârșit ale programului, după art. 119.
- Sesizează ITM. Neacordarea repausului săptămânal se amendează cu 1.500-3.000 de lei.
- Cere sporul în instanță. Pentru drepturile salariale neacordate ai 3 ani, după art. 268 alin. (1) lit. c).
Pe scurt
- Repausul săptămânal e de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta și duminica.
- Dacă e dat în alte zile, ai un spor stabilit prin contract, fără minim în lege.
- După cel mult 14 zile de lucru continuu, cu aviz ITM și acordul salariaților, zilele de repaus se dau cumulat.
- Pentru asta, compensația e dublă față de orele suplimentare, adică cel puțin 150%.
- După decizia HP nr. 415/2025, dublul se plătește și în cele 40 de ore normale.
- Neacordarea repausului se amendează cu 1.500-3.000 de lei.