Între 150 și 200 de angajați ai Institutului Național de Statistică (INS) au protestat miercuri, 4 noiembrie, în fața Ministerului Finanțelor. Ei cer plata unor drepturi salariale pe care le-au câștigat definitiv în instanță și pe care statul nu le-a mai achitat. Potrivit sindicatului, tranșa anuală restantă e între 12.000 și 15.000 de lei pentru fiecare salariat, adică două sau aproape trei salarii.
Protestul are o ironie greu de ignorat. INS e instituția care măsoară salariile și numărul de angajați din România. Cele mai recente date ale lui arată că țara a pierdut 60.000 de salariați într-un an. Acum, oamenii care fac aceste calcule spun că sunt printre cei mai slab plătiți din administrație.
Ce cer protestatarii
Protestul a fost organizat de Sindicatul din Institutul Național de Statistică București (SINSB) și a început la ora 10:00. Sindicaliștii au două revendicări principale:
- plata integrală a tranșelor restante pentru 2025 și 2026, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive;
- alinierea grilei de salarizare a personalului INS la cea a angajaților Secretariatului General al Guvernului.
Protestatarii au depus la registratura ministerului un memoriu prin care cer punerea în plată a sumelor. Președintele sindicatului a declarat, pentru Agerpres, că solicitările trimise autorităților încă din luna mai au rămas fără niciun răspuns și că sindicatul va decide ce face mai departe dacă nu se rezolvă nimic.
„Respectarea hotărârilor judecătorești nu este o opțiune, ci o obligație”, au transmis sindicaliștii, citați de Capital.
De unde vin banii restanți
Drepturile au fost obținute prin hotărâri judecătorești definitive și, potrivit legii, trebuie plătite eșalonat, pe parcursul a cinci ani. În practică, plata s-a blocat.
Sumele aferente anului 2025 au fost înghețate. Ordonanța de urgență 52/2025, publicată în Monitorul Oficial pe 2 octombrie 2025, a prevăzut că tranșele din hotărâri judecătorești pentru personalul din instituțiile publice, scadente până la 31 decembrie 2025 și neplătite până atunci, se plătesc în anul 2026. Pentru 2026, însă, banii nu au intrat în bugetul INS, pentru că Ministerul Finanțelor nu a alocat creditele bugetare necesare, spune sindicatul.
Pentru a înțelege mărimea sumelor, un calcul simplu ajută. Dacă toate cele cinci tranșe anuale au aceeași valoare, totalul datorat unui angajat ar ajunge la între 60.000 și 75.000 de lei. Două tranșe restante, pentru 2025 și 2026, înseamnă deja între 24.000 și 30.000 de lei de om.
Liderul sindical se așteaptă ca plata să fie amânată încă un an. Pentru angajați, asta înseamnă că o sumă care ar fi trebuit să vină în tranșe anuale se adună de la un an la altul, fără o dată sigură de plată.
Salarii mici într-o instituție cu muncă de specialitate
Pe lângă restanțe, sindicatul reclamă diferențele de salarizare față de alte instituții ale administrației centrale. Potrivit SINSB, angajații INS au „cele mai mici salarii din rândul instituțiilor publice”, deși munca lor cere pregătire de specialitate: anchete statistice, calculul inflației, al PIB-ului, al salariilor și al numărului de angajați.
Sindicaliștii susțin că bugetele orientate spre reducerea cheltuielilor de personal, împreună cu amânarea drepturilor câștigate în instanță, afectează stabilitatea personalului și pot slăbi capacitatea instituției de a lucra la standarde europene. Cu alte cuvinte, un specialist în statistică sau în analiză de date poate găsi ușor un salariu mai bun în sectorul privat.
Pentru comparație, în estimările meseriile.ro pentru 2026, un funcționar public câștigă în medie 6.311 lei net, un economist 6.092 de lei, iar un contabil 5.682 de lei. Media acoperă însă instituții foarte diferite, de la primării la ministere, iar sindicatul INS spune că salariile din statistică sunt la capătul de jos.
Nu doar statisticienii așteaptă bani de la stat
Problema drepturilor salariale câștigate în instanță și neplătite apare în tot sectorul public. Ordonanța din octombrie 2025 a amânat inclusiv plata diferențelor salariale câștigate de profesori, care urmau să fie achitate până la sfârșitul anului. În cazul magistraților, datele publicate la finalul anului trecut indicau obligații de plată ale statului de peste două miliarde de euro, potrivit Capital.
Contextul bugetar nu ajută. Prognoza Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză pornea de la ideea că salariile din sectorul bugetar rămân în 2026 la nivelul din decembrie 2025. În același an, salariul mediu net din economie ar urma să crească nominal cu 4,8%, dar să scadă cu 3,3% în termeni reali, așa cum arătăm în știrea despre prognoza salariului mediu până în 2029.
Ce urmează
Protestul de miercuri e primul cu care se confruntă noul guvern, care pregătește bugetul pe 2027. Dacă restanțele din hotărâri judecătorești nu sunt prinse nici în acest buget, tranșele pentru 2025 și 2026 se mută din nou, iar sindicatul a anunțat că va decide în perioada următoare alte forme de protest.
Pentru bugetarii cu drepturi câștigate în instanță, întrebarea e aceeași, indiferent de instituție: dacă sumele vor fi plătite în 2027 sau vor fi amânate încă o dată, printr-o nouă ordonanță adoptată la final de an.
