Salariul mediu net din România ar urma să crească de la 5.266 de lei în 2025 la 6.400 de lei în 2029, potrivit prognozei actualizate în octombrie de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP). Pe hârtie, asta înseamnă cu 21,5% mai mulți bani. După ce scazi inflația, câștigul aproape dispare: în 2029, salariul mediu ar cumpăra cu numai 0,8% mai mult decât în 2025, adică echivalentul a circa 43 de lei din 2025.
Cauza e anul 2026. Salariul mediu net crește cu 4,8%, la 5.517 lei, dar prețurile cresc în medie cu 8,4%, așa că puterea de cumpărare scade cu 3,3%. Următorii trei ani sunt folosiți, practic, pentru a recupera pierderea.
Ce prevede prognoza
Documentul CNSP, „Proiecția principalilor indicatori macroeconomici 2026-2029”, a fost actualizat pentru rectificarea bugetară din octombrie și a fost prezentat de Adevărul. Față de varianta din primăvară, cifrele pentru 2026 sunt mai slabe: salariul mediu net estimat a coborât de la 5.571 la 5.517 lei, iar scăderea câștigului real s-a adâncit de la 1,9% la 3,3%.
| An | Salariu mediu net | Creștere anuală | Câștig real | Inflație medie |
|---|---|---|---|---|
| 2026 | 5.517 lei | +4,8% | -3,3% | 8,4% |
| 2027 | 5.791 lei | +5,0% | +0,4% | 4,6% |
| 2028 | 6.091 lei | +5,2% | +1,8% | 3,3% |
| 2029 | 6.400 lei | +5,1% | +2,0% | 3,0% |
Punctul de plecare e 2025, cu 5.266 de lei. Creșterea nominală stă în jur de 5% pe an în toată perioada. Diferența dintre ani o face inflația: când coboară de la 8,4% la 4,6% și apoi la 3%, aceeași creștere de 5% a salariului începe să se vadă și în ce poți cumpăra.
Cât valorează, de fapt, salariul
Am transformat salariile prognozate în bani din 2025, folosind variațiile câștigului real estimate de CNSP. Rezultatul arată cât de lentă e revenirea.
În 2026, salariul mediu de 5.517 lei cumpără cât 5.092 de lei din 2025, cu aproape 175 de lei mai puțin. În 2027, prognoza îl duce la echivalentul a 5.113 lei, iar în 2028 la 5.205 lei. Tot sub nivelul din 2025. Pragul e depășit abia în 2029, cu 5.309 lei.
Altfel spus, un salariat care primește exact media patru ani la rând ar avea în 2029 cu 1.134 de lei mai mult pe fluturaș decât în 2025. Coșul de cumpărături ar fi însă aproape la fel de plin ca la început.
De ce 2026 e anul cel mai greu
CNSP pune scăderea pe seama scumpirilor din prima parte a anului. Inflația medie a fost de 9,6% în primul trimestru, iar în aprilie rata anuală a urcat la 10,7%. Energia electrică s-a scumpit cu 54,2% față de aprilie 2025, chiriile cu 43,8%, motorina cu 32,7% și benzina cu 22,4%, pe fondul majorării TVA și a accizelor, al liberalizării pieței energiei și al scumpirii combustibililor.
Salariile n-au avut cum să țină pasul. În sectorul bugetar, prognoza de primăvară pornea de la ideea că salariile rămân la nivelul din decembrie 2025. Creșterea medie a venit în principal din sectorul privat și din majorarea salariului minim brut cu 6,8%, la 4.325 de lei, de la 1 iulie 2026. CNSP notează că măsura susține veniturile de bază pentru mulți salariați, dar are un efect limitat asupra mediei și asupra puterii de cumpărare.
Efectul se vede deja în consum. În primul trimestru, comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5,8%, iar serviciile pentru populație cu 9,9%. Cifra de afaceri din hoteluri și restaurante a coborât cu 13,3%, iar cea din coafură cu 18,4%. Pentru tot anul, CNSP estimează o scădere a consumului final de 1,2%.
Ce înseamnă pentru meserii
Prognoza vorbește despre medie, dar presiunea nu cade la fel peste toate meseriile. În estimările meseriile.ro pentru 2026, un funcționar public câștigă în medie 6.311 lei net, un economist 6.092 de lei, iar un contabil 5.682 de lei, toți în jurul sau peste media națională. În meseriile din comerț și restaurante, mediile sunt mult mai jos: un vânzător are 3.046 de lei net, iar un bucătar 3.520 de lei.
Pentru cei plătiți aproape de salariul minim, scumpirile la energie, chirie și alimente cântăresc mai greu, pentru că ocupă o parte mai mare din venit. Tocmai de aceea decizia privind salariul minim din 2027, așteptată până la sfârșitul lui noiembrie, contează mai mult pentru ei decât media din prognoză.
Construcțiile sunt sectorul cu perspectiva cea mai bună. CNSP estimează pentru 2026 o creștere a valorii adăugate de 10,1% în construcții, în timp ce industria scade cu 3,4%, iar serviciile cu 1,9%. Tendința se vede și în datele despre angajați: industria a pierdut 44.000 de salariați într-un an, iar construcțiile au câștigat 6.900, așa cum am arătat în știrea despre scăderea numărului de salariați.
Cât de sigure sunt cifrele
Prognoza CNSP stă la baza bugetului și s-a schimbat deja de două ori în 2026. Pentru economie, estimarea de creștere a coborât de la 1% la 0,1% în primăvară, apoi la o scădere de 0,4% în octombrie. Pentru anii următori, CNSP vede o revenire de 1,7% în 2027, 2,4% în 2028 și 2,1% în 2029, susținută mai ales de investiții și de fondurile europene.
Dacă inflația coboară mai încet decât în prognoză sau salariile cresc mai puțin, recuperarea puterii de cumpărare se mută dincolo de 2029. Varianta din primăvară estima pe termen mediu o creștere a câștigului brut de 5,9% pe an. Versiunea din octombrie lasă mai puțin loc de optimism pentru următorii doi ani.
