România avea în august 2026 un număr de 5,092 milioane de salariați, cu aproximativ 60.000 mai puțini decât în august 2025, arată datele Institutului Național de Statistică. Cea mai mare parte a pierderii vine din industrie, unde au dispărut în jur de 44.000 de locuri de muncă. În același timp, construcțiile au angajat cu 6.900 de oameni mai mult, iar transportul și depozitarea cu 5.100.
Scăderea totală, de circa 1,1%, pare mică raportată la toată economia. Distribuția ei arată însă o mutare clară: fabricile pierd oameni, iar o parte din meseriile de șantier și din logistică găsesc de lucru.
Ce spun cifrele
Datele vin din buletinul statistic lunar al INS, consultat de Economedia, care compară numărul mediu de salariați din august 2026 cu cel din aceeași lună a anului trecut.
În industrie, numărul de salariați a scăzut de la 1,253 milioane la 1,209 milioane. Asta înseamnă aproape trei sferturi din toată pierderea de la nivel național. Pe locurile următoare sunt administrația publică și apărarea, cu 10.200 de salariați mai puțin, și activitățile de spectacole, culturale, sportive și recreative, cu 8.400 mai puțin.
De partea cealaltă, cea mai mare creștere o au construcțiile, cu 6.900 de salariați în plus. Urmează transportul și depozitarea, cu 5.100, alte activități de servicii, cu 3.900, și serviciile administrative și de suport, cu 2.500.
Raportat la mărimea fiecărui sector, schimbarea e și mai vizibilă. Industria a pierdut circa 3,5% din salariați într-un singur an, de trei ori mai mult decât media economiei. Ponderea ei în totalul salariaților a coborât de la 24,3% la 23,7%, ceea ce înseamnă că acum mai puțin de un salariat din patru lucrează în fabrici, mine sau energie.
De ce pierd oameni fabricile
Explicația INS, transmisă la solicitarea Economedia, e directă: scăderea a fost determinată în principal de disponibilizări, de restrângerea sau încetarea activității unor firme, de reducerile de personal și de limitarea angajărilor în sectorul public. Instituția amintește și contextul economic: PIB în stagnare, o inflație de 6,6%, cea mai ridicată din Uniunea Europeană, consum în scădere și salarii care cresc mai încet decât prețurile.
Industria auto și furnizorii ei au fost printre cei mai expuși în 2026. În ultimele săptămâni am scris despre concedierile colective din noiembrie, printre care cele de la un producător de radiatoare auto din Bistrița, aflat la al treilea val de disponibilizări din acest an, și despre concedierile anunțate de Schaeffler în Europa. Peste 10.000 de oameni au fost concediați colectiv în primele opt luni ale anului.
Cine găsește de lucru
Creșterea din construcții și din transport nu compensează pierderile din fabrici, dar arată unde se mai angajează. Pentru un muncitor calificat din industrie, unele meserii sunt apropiate de ce știe deja: un sudor sau un lăcătuș mecanic poate lucra și pe șantier sau în construcții metalice, iar un operator de stivuitor sau un manipulant își găsește mai ușor loc în depozite și logistică.
Salariile diferă însă de la un domeniu la altul. În estimările meseriile.ro pentru 2026, un șofer de TIR câștigă în medie 5.997 de lei net, un operator CNC 5.521 de lei, iar meseriile de șantier pornesc mai jos: un zidar are o medie de 3.243 de lei, un fierar betonist 3.380 de lei, iar un manipulant de marfă 2.894 de lei. Detaliile sunt pe paginile despre salariul unui zidar, salariul unui șofer de TIR și salariul unui operator CNC.
Pentru cine caută acum un loc de muncă, ANOFM avea la începutul lui noiembrie peste 30.000 de locuri libere, jumătate fără cerințe de studii. Lista meseriilor căutate e în știrea despre locurile de muncă libere la ANOFM.
Unde sunt salariații
Cei mai mulți salariați sunt în București. După capitală urmează județele cu centre economice și universitare mari sau cu investiții industriale importante: Cluj, Timiș, Ilfov, Iași, Constanța, Brașov, Prahova și Bihor.
Tocmai județele cu multă industrie sunt și cele în care scăderea din fabrici se simte cel mai repede, pentru că o concediere colectivă de câteva sute de oameni schimbă piața muncii dintr-un oraș mediu. Pentru angajații din aceste zone, perioada de până la sfârșitul anului e una în care merită urmărite anunțurile de concedieri și locurile libere din județele vecine.
Ce urmează
Sondajele recente printre antreprenori nu anunță o revenire rapidă. Doar o firmă din zece mai plănuiește angajări în următoarele 12 luni, iar aproape două din zece se gândesc la concedieri, așa cum am scris în știrea despre firmele care angajează mai puțin. La asta se adaugă decizia, încă neluată, privind salariul minim din 2027, care va schimba costul salarial de la 1 ianuarie pentru aproximativ 1,4 milioane de oameni.
