Lista meseriilor pentru care firmele din România pot aduce muncitori din afara Uniunii Europene crește de la 289 la aproape 400 de ocupații, iar platforma WorkinRomania, prin care se fac aceste angajări, repornește după aproape două luni de blocaj. Reluarea completă, cu noua listă, e anunțată până la 15 noiembrie.
Pentru firmele din construcții, transport, producție și HoReCa, vestea înseamnă reluarea recrutărilor oprite din septembrie. Pentru angajații români din aceleași meserii, întrebarea e alta: ce se întâmplă cu salariile când pe piață intră tot mai mulți lucrători aduși din Asia. Mai jos sunt cifrele, regulile noi pentru angajatori și meseriile vizate.
De ce s-au oprit angajările
În septembrie, Curtea de Apel București a suspendat ordinul care aproba lista ocupațiilor deficitare. Fără listă, angajatorii nu au mai putut folosi pe platforma WorkinRomania procedurile pentru viza D/AM2, cea pentru lucrătorii permanenți, sezonieri și transfrontalieri, adică exact categoria prin care vin cei mai mulți muncitori.
Ordonanța de urgență 32/2026 a împărțit vizele de muncă în două categorii: D/AM1, pentru lucrătorii înalt calificați și alte situații speciale, și D/AM2, pentru restul. Blocajul a lovit tocmai a doua categorie. Sute de dosare au rămas pe loc, iar lucrătorii aflați deja în proces riscau să depășească termenele legale fără vina lor.
Ce se schimbă acum
Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică, pe 26 octombrie, o nouă metodologie pentru întocmirea listei. Soluția anunțată de patronatul firmelor care aduc forță de muncă din străinătate are două ordine de ministru: unul schimbă metodologia, celălalt aprobă lista extinsă, de aproape 400 de ocupații.
O altă schimbare cerută de angajatori: o meserie nouă poate fi adăugată pe listă, la cerere, în doar zece zile. Patronatul cere în continuare modificări ale ordonanței în Parlament, printre care includerea ocupațiilor din grupa majoră 2, cea a specialiștilor cu studii superioare, rămase în afara extinderii.
Meseriile pentru care se aduc cei mai mulți oameni
Recrutorii spun că cei mai căutați lucrători din afara Uniunii sunt șoferii profesioniști, sudorii, mecanicii, operatorii de producție și muncitorii din construcții, logistică și HoReCa. Sunt aceleași meserii în care angajatorii români spun de ani buni că nu găsesc oameni.
Graficul arată o împărțire clară. În meseriile calificate, cum sunt șoferul de TIR, mecanicul auto și sudorul, salariile medii estimate trec de 5.400 de lei net, iar lipsa de oameni vine din calificarea care se obține greu. În construcții și în HoReCa, unde zidarul câștigă în medie circa 3.250 de lei și ospătarul aproximativ 2.800 de lei, lipsa vine mai mult din salariile mici și din munca grea.
Obligațiile noi ale angajatorilor
OUG 32/2026 a introdus reguli mai stricte pentru firmele care aduc oameni din afara Uniunii:
- contractul de muncă se încheie în limba română și într-o limbă pe care lucrătorul o înțelege, cu salariul brut și net, programul, sporurile și orele suplimentare scrise clar;
- salariul se plătește doar în cont bancar, iar contractul spune cine suportă cazarea, masa, transportul și eventuala repatriere;
- angajatorul organizează, cel puțin șase luni, cursuri de limba română și de integrare, de minimum șase ore pe săptămână;
- instruirea de securitate și sănătate în muncă se face într-o limbă pe care lucrătorul o înțelege;
- încetarea contractului sau o absență nemotivată de peste trei zile consecutive se raportează în cel mult cinci zile lucrătoare.
Firmele care recrutează direct trebuie să devină angajatori autorizați și să depună o garanție de 1.000 de euro pentru fiecare lucrător. Amenzile pentru nerespectarea obligațiilor ajung la 30.000 de lei, în unele situații pentru fiecare lucrător, iar firma poate fi suspendată sau radiată din registrul platformei.
Ce înseamnă pentru muncitorii români
Pentru un angajat român, regulile noi au un efect mai puțin vizibil, dar important. Plata obligatorie în cont, contractul cu salariul net scris și obligația de cazare decentă fac mai greu ca un muncitor adus din străinătate să fie plătit mult sub ce primește colegul român de lângă el. Cu cât diferența de cost se micșorează, cu atât scade tentația firmelor de a înlocui oamenii locali doar pe motiv de preț.
Pe de altă parte, în meseriile cu salarii aproape de minim, concurența rămâne reală. Diferența o face calificarea: un sudor autorizat, un șofer cu atestat sau un mecanic cu experiență pe sisteme moderne are o poziție de negociere pe care un muncitor necalificat nu o are, indiferent de unde vine.
Ce urmează
Pașii următori sunt cele două ordine ale ministrului Muncii, cu metodologia și lista extinsă, și repornirea completă a platformei până la jumătatea lui noiembrie. Separat, Parlamentul ar putea modifica ordonanța la cererea angajatorilor.
Dacă lucrezi într-una dintre meseriile vizate și vrei să vezi unde se plătește mai bine, în directorul nostru găsești orașele în care meseriașii câștigă cel mai bine și meseriile fără facultate cu cele mai mari salarii.
