Dacă gerul oprește lucrul, Ordonanța de urgență nr. 99/2000 îi lasă angajatorului două variante de plată pentru zilele pierdute: recuperarea orelor în următoarele 6 luni, cu salariul întreg, sau plata proporțională cu timpul lucrat efectiv, adică fără bani pentru zilele stat acasă. Codul muncii, adoptat după ordonanță, garantează însă cel puțin 75% din salariul de bază pe durata întreruperii temporare a activității, așa că varianta fără niciun ban poate fi contestată.
Varianta se alege de angajator împreună cu sindicatul sau cu reprezentanții salariaților, și doar dacă temperatura scade sub -20°C cel puțin două zile la rând, iar angajatorul nu poate asigura ceaiul fierbinte, pauzele la căldură și echipamentul cerute de lege. Despre aceste obligații de bază, pe scurt, în știrea despre ce prevede legea când se lucrează afară pe ger. Mai jos sunt toate regulile, cu un calcul pentru un salariu de 5.000 de lei.
Ce înseamnă „temperatură extremă” în lege
Ordonanța are două praguri, ambele pentru temperatura aerului de afară:
- peste +37°C, sau o temperatură mai mică, dar care, din cauza umidității mari, poate fi echivalată cu acest nivel;
- sub -20°C, sau o temperatură mai mare, dar care, din cauza vântului intens, poate fi echivalată cu acest nivel.
A doua jumătate a fiecărui prag contează mult iarna. La -12°C cu vânt puternic, senzația termică poate coborî mult sub temperatura din termometru. Textul nu dă o formulă pentru această echivalare, ci spune doar că se ia în calcul vântul.
Temperaturile nu sunt cele de pe telefonul fiecăruia, ci cele monitorizate și certificate de institutul național de meteorologie. Institutul are obligația să anunțe prin presa locală zonele în care s-au atins pragurile, nivelul temperaturilor și prognoza, iar cât timp pragurile sunt depășite, anunțul se repetă la fiecare 6 ore.
Ce trebuie să primești când lucrezi afară pe ger
Articolul 5 din ordonanță stabilește trei măsuri minime pentru salariații care lucrează în aer liber când temperatura scade sub prag:
- Ceai fierbinte, între 0,5 și 1 litru de persoană pe schimb.
- Pauze pentru refacerea capacității de termoreglare, adică pentru ca organismul să se încălzească din nou. Pentru asta, angajatorul trebuie să asigure spații fixe sau mobile cu un microclimat potrivit: o baracă încălzită, un container, o cabină, un autobuz cu încălzirea pornită.
- Echipament individual de protecție, potrivit pentru frig.
Sunt măsuri minime. Angajatorul poate face mai mult, iar contractul colectiv de muncă poate prevedea mai mult. Ordonanța nu spune cât de lungi sau cât de dese trebuie să fie pauzele, nici cât de cald trebuie să fie spațiul în care se fac, ci doar că trebuie să permită refacerea termoreglării.
Echipamentul nu se plătește de salariat. Codul muncii spune la articolul 175 că măsurile de securitate și sănătate în muncă nu pot crea obligații financiare pentru salariați. Bocancii izolați, mănușile, căciula sub cască și geaca de iarnă, dacă sunt necesare pentru munca afară pe ger, intră în sarcina angajatorului.
Cât ceai și câtă apă cere legea
Ordonanța tratează simetric vara și iarna. Pentru caniculă, angajatorul trebuie să dea 2-4 litri de apă minerală de persoană pe schimb, să asigure ventilație, dușuri și echipament, să reducă ritmul muncii fizice și să alterneze munca cu pauze la umbră, în curent de aer. Pentru ger, cantitatea de lichid cerută e de patru ori mai mică, dar trebuie să fie fierbinte.
Când se poate scurta ziua de lucru
Dacă angajatorul nu poate asigura ceaiul, pauzele la căldură și echipamentul, ordonanța îi dă trei variante, la articolul 6:
- reducerea duratei zilei de lucru;
- eșalonarea zilei de lucru pe două perioade, până la ora 11:00 și după ora 17:00, dar această variantă e prevăzută doar pentru caniculă;
- întreruperea colectivă a lucrului, cu asigurarea continuității acolo unde activitatea nu poate fi oprită.
Există două condiții. Prima: măsurile se iau de comun acord cu reprezentanții sindicatului sau, unde nu există sindicat, cu reprezentanții aleși ai salariaților. În instituțiile publice, le stabilește conducătorul instituției. A doua: temperatura extremă trebuie să se mențină cel puțin două zile consecutiv. O singură zi de ger nu e suficientă pentru reducerea programului după această ordonanță.
Pe durata întreruperii colective, contractele de muncă se mențin, iar perioada se socotește vechime în muncă. Zilele în care lucrul a fost oprit din cauza gerului nu pot fi tratate ca absențe nemotivate.
Cine plătește orele pierdute
Articolul 7 dă două variante de plată, care se stabilesc tot împreună cu reprezentanții salariaților:
Varianta A, cu recuperare. Orele pierdute se recuperează în următoarele 6 luni, iar salariul rămâne întreg, ca înainte.
Varianta B, fără recuperare. Orele nu se recuperează, iar salariul se plătește proporțional cu timpul lucrat efectiv.
Varianta B trebuie citită alături de Codul muncii. Articolul 52 din Cod permite suspendarea contractului de muncă la întreruperea sau reducerea temporară a activității „pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare”, iar articolul 53 spune că, pe durata întreruperii, salariații primesc o indemnizație de cel puțin 75% din salariul de bază. Codul muncii e o lege adoptată după ordonanță, în 2003, așa că un acord care lasă salariații fără niciun ban pentru zilele de întrerupere poate fi contestat.
Un exemplu, la un salariu de bază de 5.000 de lei brut pe lună și 168 de ore lucrătoare:
| Situație | Ce primești pentru o zi de 8 ore oprită |
|---|---|
| Varianta A, cu recuperare în 6 luni | 238,10 lei brut, ziua se lucrează mai târziu |
| Indemnizația minimă din Codul muncii | 178,57 lei brut, 75% din salariul de bază |
| Varianta B, proporțional cu timpul lucrat | 0 lei pentru ziua oprită |
O oră de lucru costă aici 29,76 lei brut. O reducere a programului cu 2 ore pe zi, timp de 3 zile, înseamnă 6 ore, adică 178,57 lei brut. În varianta A, cele 6 ore se lucrează în următoarele luni, fără pierdere de bani.
Controlul medical și primul ajutor
Articolul 8 cere trei măsuri pentru prevenirea îmbolnăvirilor, valabile și pentru ger, și pentru caniculă:
- examen medical la angajare și control medical periodic, făcute pe banii angajatorului, care să descopere din timp contraindicațiile pentru munca la frig sau la căldură;
- primul ajutor și transportul la cea mai apropiată unitate sanitară pentru cei afectați;
- mutarea pe alt post sau reducerea programului, după posibilități, pentru cei cu afecțiuni care nu le permit munca la temperaturi extreme.
Doar aceste trei obligații au o amendă prevăzută direct în ordonanță. Textul publicat în 2000 vorbește de 15-25 de milioane de lei vechi, adică 1.500-2.500 de lei după denominarea din 2005. Restul obligațiilor, ceaiul, pauzele și echipamentul, se controlează prin regulile generale de securitate și sănătate în muncă.
Cine e acoperit și cine nu
Măsurile pentru ger se aplică celor care lucrează în aer liber. Ordonanța vorbește de „persoane încadrate în muncă”, adică salariați cu contract. Cine lucrează fără contract, la negru, nu are cum să ceară aplicarea ei, iar cine lucrează ca zilier are regulile lui, descrise în articolul despre unde ai voie să lucrezi ca zilier.
Pentru cei care lucrează în interior, ordonanța trimite la regula generală: angajatorul trebuie să asigure un microclimat potrivit la locul de muncă, în limitele normelor de protecție a muncii. Un depozit neîncălzit, o hală sau un chioșc fără căldură nu intră la „aer liber”, dar intră la obligația generală de microclimat.
Meseriile cele mai expuse iarna sunt cele din construcții, transport și pază:
- zidarii, fierarii betoniști și dulgherii de pe șantierele care merg și iarna, cu salarii la zidar, fierar betonist și dulgher. Despre indemnizația pentru șantierele oprite, în articolul despre ce primesc constructorii iarna;
- curierii, care stau pe drum toată ziua, cu salarii la curier;
- agenții de pază din posturile exterioare, cu salarii la agent de pază;
- vulcanizatorii, care în noiembrie și decembrie lucrează adesea cu ușa atelierului deschisă, cu salarii la vulcanizator;
- șoferii de TIR, la încărcare și descărcare, cu salarii la șofer TIR.
Ce faci dacă angajatorul nu respectă regulile
Primul pas e discuția cu reprezentantul salariaților sau cu sindicatul, pentru că ordonanța cere ca măsurile să fie stabilite împreună cu ei. Unde există un comitet de securitate și sănătate în muncă, el stabilește măsurile.
Dacă nu se întâmplă nimic, sesizarea se face la inspectoratul teritorial de muncă din județ. Ordonanța dă explicit Inspecției Muncii competența de control. O fotografie cu locul de muncă și cu ora, plus prognoza oficială din ziua respectivă, ajută la sesizare.
Pentru echipamentul de iarnă, lista de bază e scurtă: bocanci izolați, mănuși care să te lase să ții sculele, o geacă și o salopetă căptușite. Pe meseriile.ro sunt comparații pentru bocanci de lucru, geci de lucru, mănuși de lucru și termosuri, ultimele utile când ceaiul de la angajator vine o dată pe tură.
Pe scurt
- Pragul de iarnă este -20°C, sau mai puțin cu vânt puternic, după datele oficiale de meteorologie.
- Pentru cei care lucrează afară: 0,5-1 litru de ceai fierbinte pe schimb, pauze într-un spațiu încălzit și echipament de protecție, pe banii angajatorului.
- Dacă angajatorul nu le poate asigura și gerul ține cel puțin două zile, poate reduce ziua de lucru sau întrerupe lucrul, doar de comun acord cu reprezentanții salariaților.
- Orele pierdute se recuperează în 6 luni cu salariu întreg sau se plătesc proporțional, dar Codul muncii garantează cel puțin 75% din salariul de bază pe durata întreruperii temporare.
- Contractul se menține, iar perioada se socotește vechime.