Cine lucrează afară în acest weekend va simți primul val serios de frig al toamnei, dar legea care îl obligă pe angajator să dea ceai fierbinte și pauze încălzite se aplică abia sub -20 de grade. Potrivit ANM, minimele vor coborî în general între -8 și 0 grade, iar în estul Transilvaniei pot scădea sub -10 grade. Asta înseamnă frig real pe schele, pe șantiere și pe străzi, dar în cele mai multe zone nu atinge pragul de la care încep obligațiile speciale.
Asta nu înseamnă că angajatorul nu are nicio obligație. Mai jos sunt pragul din lege, ce trebuie să primești când e atins, ce se întâmplă cu salariul dacă lucrul se oprește și ce poți cere până la -20 de grade.
Cât de frig va fi în weekend
O masă de aer polar pătrunde peste România și răcește vremea începând de sâmbătă. Maximele nu vor mai depăși 10 grade decât în sudul Banatului și în vestul și sudul Olteniei. Nopțile și diminețile vor fi tot mai reci, cu valori sub pragul de îngheț în mare parte din țară. Doar pe litoral și în dealurile din vest minimele pot rămâne în jur de 2 grade.
Vineri, vântul se intensifică în Moldova, iar spre seară rafalele pot ajunge la 45-55 km/h și în nord-estul Munteniei și nordul Dobrogei. Pentru cine lucrează la înălțime, pe acoperișuri sau pe schele, vântul contează aproape la fel de mult ca temperatura. Meteorologii spun că valorile sunt sub mediile obișnuite pentru începutul lui noiembrie, deși episoade asemănătoare au mai fost și în alți ani.
Ce spune legea despre gerul extrem
Regulile sunt în Ordonanța de urgență 99/2000, aprobată prin Legea 436/2001. Pentru frig, temperaturile extreme sunt cele care scad sub -20 de grade sau care, combinate cu vânt intens, pot fi echivalate cu acest nivel. Nu contează ce arată termometrul de pe șantier: temperaturile trebuie să fie monitorizate și certificate de serviciul național de meteorologie, care anunță zonele afectate și repetă comunicarea la fiecare 6 ore cât timp gerul se menține.
Când pragul este atins, angajatorii care au oameni ce lucrează în aer liber trebuie să asigure cel puțin trei lucruri:
- ceai fierbinte, între 0,5 și 1 litru de persoană pe schimb;
- pauze pentru încălzire, în spații fixe sau mobile cu un microclimat potrivit, cum ar fi o baracă sau un container încălzit;
- echipament individual de protecție adecvat frigului.
Măsurile concrete se stabilesc de angajator împreună cu sindicatul sau cu reprezentanții aleși ai salariaților. Acolo unde există un comitet de securitate și sănătate în muncă, el le stabilește.
Când se poate opri lucrul
Dacă angajatorul nu poate asigura aceste condiții, legea îi dă trei variante, alese tot de comun acord cu reprezentanții salariaților: reducerea duratei zilei de lucru, eșalonarea programului sau întreruperea colectivă a lucrului. În activitățile care nu pot fi oprite, continuitatea trebuie asigurată în continuare. Aceste măsuri se iau doar dacă temperaturile extreme se mențin cel puțin două zile la rând.
Pentru banii pe zilele pierdute există două variante. Prima: timpul nelucrat se recuperează în următoarele 6 luni, iar salariul rămâne cel avut anterior. A doua: timpul nu se recuperează, iar salariul se plătește proporțional cu timpul lucrat efectiv. Pe durata întreruperii, contractul de muncă se menține și perioada se socotește la vechime.
Pentru constructori există și o plasă separată. Între 1 noiembrie și 31 martie, cei care lucrează la firme membre ale Casei Sociale a Constructorilor pot primi o indemnizație când șantierul se oprește din cauza vremii. Am explicat cine are dreptul și cât rămâne în articolul despre ce primesc constructorii iarna.
Protecția medicală
Ordonanța mai cere câteva lucruri, indiferent de cât de des apare gerul extrem. Angajatorul trebuie să asigure controlul medical la angajare și periodic, ca să afle din timp cine are contraindicații pentru munca la temperaturi foarte scăzute. Trebuie să asigure primul ajutor și transportul la cea mai apropiată unitate sanitară pentru cine se simte rău. Persoanele cu afecțiuni care nu le permit munca pe frig trebuie mutate, după posibilități, pe alte posturi sau trebuie să lucreze un program redus. Controlul se face de Inspecția Muncii.
Ce poți cere când e frig, dar nu sunt -20 de grade
Pragul de -20 de grade e rar atins în România, iar weekendul acesta nu pare să-l atingă în cele mai multe zone. Asta nu-l scutește pe angajator. Legea securității și sănătății în muncă, Legea 319/2006, îl obligă să asigure securitatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă, iar frigul este un risc care trebuie evaluat ca oricare altul.
În practică, la -5 sau -8 grade poți cere:
- echipament de iarnă potrivit postului: geacă, mănuși, încălțăminte izolată, cagulă sub cască;
- un loc încălzit pentru pauză, mai ales la lucrul de lungă durată în aer liber;
- reorganizarea lucrului, de exemplu turnarea betonului sau lucrul la înălțime mutate în orele mai calde ale zilei.
Multe dintre acestea pot fi trecute în contractul colectiv de muncă sau în regulamentul intern, cu praguri mai blânde decât cel din ordonanță. Dacă angajatorul refuză orice măsură, Inspectoratul Teritorial de Muncă poate fi sesizat.
Cine lucrează cel mai mult afară iarna
Cei mai expuși sunt zidarii, fierarii betoniști și dulgherii de pe șantiere, unde betonul și cofrajele nu așteaptă vremea bună. Urmează curierii, care petrec cea mai mare parte a zilei între mașină și scara blocului, și agenții de pază cu posturi în exterior, care stau ore în șir pe loc, la poartă sau în parcări.
Pentru ei, frigul nu vine doar cu riscul de îmbolnăvire. Mâinile amorțite cresc riscul de accidente cu sculele, iar schelele și scările cu brumă devin alunecoase dimineața. Un echipament bun și o pauză caldă la timp contează mai mult decât pragul exact din lege.