Iarna, un constructor angajat cu contract de muncă poate primi 75% din salariul de bază pentru zilele în care șantierul stă din cauza frigului, a zăpezii sau a ploii. Indemnizația se plătește între 1 noiembrie și 31 martie, pentru cel mult 120 de zile, de către Casa Socială a Constructorilor, cu o condiție: firma la care lucrezi trebuie să fie membră, iar tu să fi contribuit la fond.
Dacă firma nu e membră, Codul muncii o obligă oricum să plătească cel puțin 75% din salariul de bază când întrerupe temporar activitatea. Mai jos sunt regulile, un calcul pe salarii reale, ce se întâmplă cu cei care lucrează fără contract și ce meserii din construcții nu se opresc deloc iarna.
Cum funcționează indemnizația de iarnă
Casa Socială a Constructorilor a fost înființată prin Legea 215/1997 și e condusă paritar, de sindicatele și patronatele din construcții. Scopul ei e simplu: să-i țină pe muncitorii calificați legați de firmă și peste iarnă, când lucrul în aer liber se oprește, în loc ca firmele să-i concedieze în noiembrie și să caute alții în aprilie.
Indemnizația se calculează ca 75% din media salariului de bază brut din ultimele trei luni și se acordă proporțional cu perioada în care activitatea e întreruptă. Zilele, până la maximum 120, pot fi luate consecutiv sau fracționat, de exemplu două săptămâni în decembrie și o lună întreagă în ianuarie.
Pe lângă iarnă, aceeași indemnizație se poate plăti și pe durata unei stări de urgență sau de alertă declarate la nivel național. Perioada de acordare se prelungește atunci de drept cu durata acelei stări.
Cine are dreptul
Ai dreptul la indemnizație dacă îndeplinești trei condiții:
- lucrezi cu contract individual de muncă în construcții sau în producția de materiale de construcții, cum sunt carierele, balastierele și poligoanele de prefabricate în aer liber;
- angajatorul tău e membru al Casei Sociale a Constructorilor;
- ai contribuit la fond, prin cota de 1% din salariul de bază reținută lunar din salariu.
Nu primești indemnizația automat. Salariații care intră în întrerupere sunt nominalizați de conducerea firmei, cu acordul sindicatului sau al reprezentanților aleși ai salariaților. Merită să verifici pe fluturașul de salariu dacă ți se reține contribuția de 1%. Dacă ți se reține, firma e de regulă membră, iar iarna ai dreptul să ceri să fii inclus.
Cât primești, în cifre
Să luăm un fierar betonist cu un salariu de bază de 5.500 de lei brut. Pentru o lună întreagă în care șantierul stă, indemnizația este 75% din această sumă, adică 4.125 de lei brut. Pentru două săptămâni de întrerupere, primești proporțional cu zilele, iar restul lunii îți plătește firma salariul obișnuit.
Indemnizația e venit de natură salarială, așa că din ea se rețin contribuțiile și impozitul ca la salariu. Potrivit Casei Sociale, facilitățile fiscale din construcții se aplică și indemnizației, dacă sunt îndeplinite celelalte condiții din Codul fiscal. Contribuțiile sunt plătite de Casa Socială, împreună cu contribuția asiguratorie pentru muncă de 2,25% pe care ar fi datorat-o firma.
Diferența de 25% se simte, dar comparația corectă nu e cu salariul întreg. Alternativa reală, pentru mulți muncitori din construcții, e concedierea în noiembrie și șomajul, a cărui parte fixă e de 495 de lei, plus un procent din salariu care crește cu vechimea.
Ce câștigă firma
Pentru angajator, indemnizația înseamnă că nu mai plătește salarii pentru oameni care nu pot lucra, dar nici nu-i pierde. Un zidar sau un dulgher bun, concediat în noiembrie, poate pleca la o altă firmă sau în străinătate până în primăvară.
Fondul se formează din trei surse: contribuția salariaților de 1% din salariul de bază, contribuția firmelor membre și o cotă de 0,5% din valoarea lucrărilor de construcții-montaj, plătită de beneficiarii investițiilor. Unele lucrări sunt scutite prin lege de cota de 0,5%, cum sunt programele de reabilitare termică a blocurilor.
Fondul plătește și cursuri de formare profesională pentru salariații firmelor membre, inclusiv certificarea competențelor pentru cei care au învățat meseria pe șantier, fără diplomă.
Dacă firma nu e membră
Nu toate firmele de construcții sunt membre ale Casei Sociale. Dacă a ta nu e și oprește lucrul iarna, se aplică regulile generale din Codul muncii. Pe durata unei întreruperi temporare a activității, salariații primesc o indemnizație plătită din fondul de salarii, de cel puțin 75% din salariul de bază.
Diferența e cine plătește. Fără Casa Socială, costul îl suportă integral firma, așa că multe firme mici aleg alte variante: programează concediul de odihnă iarna, mută oamenii pe lucrări de interior sau, în cazul celor angajați pe perioadă determinată, nu le mai prelungesc contractul.
Cine lucrează fără contract, „la negru”, nu are dreptul la nimic din toate acestea. Nici indemnizație, nici vechime, nici șomaj. Iarna e momentul în care lipsa contractului se simte cel mai tare.
Meseriile care nu se opresc iarna
Iarna nu oprește toate lucrările. Betonarea, zidăria și acoperișurile se fac greu sau deloc la temperaturi negative, dar lucrările de interior continuă: finisajele, instalațiile, gresia și faianța, zugrăvelile.
Diferența de câștig nu e mare, dar diferența de stabilitate este. Un faianțar câștigă în medie circa 3.630 de lei net și are de lucru tot anul, la apartamente și case. Un instalator sanitar câștigă aproximativ 3.720 de lei, iar un instalator de gaze circa 4.170 de lei, cu vârf de cerere tocmai iarna, la centrale și verificări.
Pentru meseriile de afară, mediile sunt puțin mai mici: un zidar câștigă circa 3.240 de lei net, un fierar betonist aproximativ 3.380 de lei, iar un dulgher 3.440 de lei.
De aceea, mulți constructori își fac o a doua calificare pentru lucrările de interior. Un zidar care știe să pună și gresie sau un dulgher care montează și gips-carton are de lucru și în ianuarie. Am arătat cum a schimbat nivela laser munca la interior în articolul despre faianțarul care lucrează cu laser, iar ce greșeli fac începătorii la zugrăveli am scris în articolul despre greșelile zugravului începător.
Dacă lucrezi totuși afară iarna
Unele șantiere merg și iarna, mai ales lucrările de infrastructură cu termene strânse. Lucrul la temperaturi scăzute cere echipament potrivit: bocanci izolați, mănuși care să te lase să lucrezi cu sculele, salopetă căptușită și lumină bună, pentru că ziua se termină devreme.
Am comparat modele în paginile despre bocancii de lucru, mănușile de lucru, salopetele de lucru și lanternele frontale. Echipamentul de protecție e obligația angajatorului, dar mulți constructori preferă să-și cumpere singuri bocancii și mănușile, ca să fie siguri că le vin bine.
Dacă lucrezi pe cont propriu, iarna e și momentul în care se fac socotelile pe anul întreg. Am calculat ce taxe plătește un meseriaș cu PFA în articolul despre PFA-ul de meseriaș, iar pentru cine lucrează de sărbători, am explicat ce sporuri se plătesc.
Ce să verifici înainte de iarnă
Dacă lucrezi în construcții, câteva întrebări te scapă de surprize în noiembrie:
- Firma e membră a Casei Sociale a Constructorilor? Verifică dacă ți se reține cota de 1% pe fluturaș.
- Ce plan are firma pentru iarnă: întrerupere cu indemnizație, concediu de odihnă sau lucrări de interior?
- Ai contract pe perioadă nedeterminată sau determinată? Un contract care expiră în decembrie poate să nu mai fie prelungit.
- Ai o a doua calificare, pentru lucrări de interior, care să-ți dea de lucru în lunile reci?
Pentru cine caută acum de lucru, piața din construcții e mai liniștită toamna târziu, dar nu se oprește. Am scris despre meseriile cu cel mai mult de lucru în noiembrie, iar printre ele sunt mai multe din construcții.
