Poți lucra cu ziua la o petrecere de Revelion, la un târg de Crăciun sau într-un hotel de la munte, dar nu pe un șantier, nu într-un magazin și nici la deszăpezire. Legea 52/2011 a zilierilor permite munca necalificată plătită pe zi doar în domeniile pe care le enumeră explicit, iar construcțiile, comerțul și depozitele nu sunt printre ele. Un angajator care folosește zilieri în afara listei riscă o amendă de 10.000-20.000 de lei.
Plata minimă e legată de salariul minim: cel puțin 25,74 de lei brut pe oră în 2026 și cel puțin 8 ore plătite pe zi, chiar dacă lucrezi mai puțin. Iar zilele au limită: 120 pe an în total și cel mult 90 la același beneficiar.
Mai jos sunt domeniile permise, plata, limitele de zile, ce trebuie să facă cel care te angajează și ce amenzi riscă.
Ce înseamnă să fii zilier
Legea definește zilierul ca o persoană care face activități necalificate, cu caracter ocazional, pentru un beneficiar, contra unei remunerații. Raportul de muncă se stabilește prin acordul părților, fără contract individual de muncă scris. Asta e diferența principală față de un angajat, chiar și unul cu contract pe perioadă determinată.
Beneficiarul poate fi o firmă, o persoană fizică autorizată, o întreprindere individuală sau familială ori o primărie. O persoană fizică simplă, care vrea să-și curețe curtea, nu poate lua zilieri în baza acestei legi.
Poți fi zilier de la 16 ani. Între 15 și 16 ani, doar cu acordul părinților și pentru activități potrivite vârstei. Minorii lucrează cel mult 6 ore pe zi și 30 de ore pe săptămână și nu au voie să lucreze noaptea.
Unde ai voie să lucrezi ca zilier
Articolul 13 din lege enumeră domeniile, cu codurile lor din clasificarea activităților economice. Pe scurt, sunt permise:
- agricultura, vânătoarea și serviciile anexe, plus pepinierele și creșterea plantelor ornamentale;
- silvicultura, dar fără exploatare forestieră;
- pescuitul și acvacultura;
- creșterea animalelor semidomesticite;
- organizarea de expoziții, târguri și congrese;
- publicitatea;
- săpăturile arheologice;
- spectacolele, activitățile-suport pentru spectacole și sălile de spectacole;
- cateringul pentru evenimente;
- întreținerea parcurilor, a grădinilor și a spațiilor verzi publice, dar nu și a curților particulare;
- restaurantele și barurile;
- grădinile zoologice, botanice și rezervațiile naturale;
- hotelurile și alte unități de cazare, inclusiv cabanele și taberele de copii ale ministerului;
- bazele și cluburile sportive;
- studiile de piață și sondajele de opinie.
Mai e o precizare importantă: manipularea mărfurilor și curățenia se pot face cu zilieri doar în interiorul acestor domenii. Un hotel poate lua un zilier să care bagaje sau să facă curat după o petrecere. Un depozit de comerț online nu poate lua zilieri să încarce colete.
Unde nu ai voie
Ce lipsește de pe listă spune la fel de mult. Construcțiile nu apar deloc, deci un zidar, un fierar-betonist sau un ajutor pe șantier nu pot lucra legal ca zilieri. Nici comerțul nu apare: magazinele, inclusiv cele cu vârf de vânzări de Crăciun, au nevoie de angajați cu contract.
Depozitele și firmele de curierat nu sunt nici ele pe listă. La fel, deszăpezirea nu apare printre activități. Întreținerea spațiilor verzi publice e permisă, dar curățarea zăpezii de pe străzi și trotuare e altă activitate, pe care legea nu o trece.
Legea mai spune că beneficiarul nu poate folosi zilieri pentru un terț, cu excepția situației în care are un contract de prestări servicii pentru o activitate de pe listă. O firmă de catering poate trimite zilieri la o nuntă pe care o servește. O firmă de construcții nu poate „închiria” zilieri altei firme.
Ce poți face de sărbători
Lista acoperă exact locurile unde cererea crește în decembrie. Restaurantele și barurile au nevoie de oameni în plus la petrecerile corporate și de Revelion. Cateringul pentru evenimente lucrează la capacitate maximă. Hotelurile și cabanele de la munte au ocupare mare între Crăciun și Bobotează. Târgurile de Crăciun intră la organizarea de târguri și expoziții.
Pentru un ospătar, un barman sau un ajutor de bucătar, munca de zilier e o variantă legală pentru o seară sau câteva zile. Pentru joburile de mai lungă durată, cu contract, am scris despre joburile temporare de sărbători și despre o tură de ospătar de Revelion.
Cât trebuie să fii plătit
Remunerația se negociază direct între zilier și beneficiar, dar are un minim. Articolul 11 spune că plata brută pe oră nu poate fi mai mică decât valoarea pe oră a salariului minim brut.
La salariul minim de 4.325 de lei, în vigoare din iulie 2026, la o medie de 168 de ore pe lună, valoarea pe oră e de aproximativ 25,74 de lei brut. Pentru o zi de 8 ore, asta înseamnă cel puțin 205,95 de lei brut.
Trei reguli despre plată:
- Minimum 8 ore plătite. Chiar dacă convii să lucrezi mai puțin, plata se face pentru cel puțin 8 ore.
- Maximum 12 ore pe zi. Ziua de lucru a unui zilier nu poate depăși 12 ore.
- Plata la sfârșitul zilei sau al săptămânii. Banii se dau la finalul fiecărei zile de lucru sau la sfârșitul săptămânii. Plata la final de săptămână cere acordul scris al ambelor părți.
Dovada plății e semnătura zilierului în registru. Nu semna pentru o sumă pe care n-ai primit-o.
Câte zile poți lucra
Legea pune trei limite, toate pe an calendaristic:
- 120 de zile în total, indiferent la câți beneficiari lucrezi;
- 90 de zile pentru același beneficiar;
- 25 de zile calendaristice la rând pentru același beneficiar.
Pentru agricultură, silvicultură, viticultură, pomicultură, legumicultură, floricultură, piscicultură, pășunatul sezonier și grădinile botanice, limita anuală urcă la 180 de zile, atât în total, cât și la același beneficiar.
Graficul arată cât poți câștiga cel mult, la plata minimă legală, înainte să atingi fiecare limită. La 205,95 de lei brut pe zi, 25 de zile la rând înseamnă aproximativ 5.149 de lei brut, 90 de zile la același beneficiar înseamnă 18.536 de lei, iar 120 de zile pe an, 24.714 lei. În agricultură, cu 180 de zile, plafonul urcă la 37.071 de lei brut la plata minimă. Sumele sunt brute: din ele beneficiarul reține impozitul și contribuția la pensie.
Limitele există ca munca cu ziua să rămână ocazională. Dacă lucrezi luni la rând pentru același restaurant, ai dreptul la un contract de muncă, cu concediu, spor de noapte și indemnizație de boală.
Zilier sau contract cu timp parțial
Pentru angajator, zilierul e mai simplu: nu încheie contract, nu face dosar de personal și nu plătește concediu de odihnă. Pentru tine, diferența se vede în drepturi.
Un salariat cu contract, chiar cu normă parțială, are concediu de odihnă plătit, indemnizație de concediu medical după stagiul minim, spor pentru munca de noapte și pentru zilele de sărbătoare legală și preaviz la concediere. Zilierul are doar plata pe zi și calitatea de asigurat pentru pensie. Dacă se îmbolnăvește, nu primește nimic pentru zilele în care nu lucrează. Dacă beneficiarul nu-l mai cheamă, nu are niciun preaviz.
De aceea legea limitează strict zilele. Munca de zilier e potrivită pentru o seară la un eveniment, un weekend la o fermă sau o săptămână la cules. Pentru un sezon întreg la un hotel de la munte, un contract pe perioadă determinată te protejează mai bine.
Mai e o diferență, rar observată: zilierul nu are voie să facă decât muncă necalificată. Un bucătar calificat, un barman cu experiență sau un electrician nu pot fi plătiți legal ca zilieri pentru meseria lor, chiar dacă lucrează doar o zi.
Ce trebuie să facă angajatorul
Beneficiarul ține un registru electronic de evidență a zilierilor și îl transmite la inspectoratul teritorial de muncă zilnic, înainte de începerea lucrului, pentru fiecare persoană. Excepție face agricultura și celelalte domenii cu limită de 180 de zile, unde registrul se întocmește lunar.
Tot beneficiarul calculează, plătește și declară impozitul pe venit și contribuția de asigurări sociale. Din 2019, zilierul e asigurat în sistemul public de pensii pentru zilele lucrate, deci zilele de zilier contează la stagiul de cotizare. Beneficiarul nu datorează contribuția asiguratorie pentru muncă.
Beneficiarul trebuie să-ți explice măsurile de securitate a muncii și să-ți dea echipamentul de protecție. Dacă ai un accident din vina lui, plătește din fonduri proprii îngrijirile medicale. Accidentul se cercetează de inspectoratul teritorial de muncă din zona unde s-a produs.
Amenzile
Articolul 14 fixează sancțiuni pentru beneficiar:
| Fapta | Amenda |
|---|---|
| Plată sub valoarea pe oră a salariului minim | 10.000 lei |
| Zilieri folosiți în alte domenii decât cele din lege | 10.000-20.000 lei |
| Încălcarea limitelor de zile sau de ore | 6.000 lei |
| Registru necompletat sau netransmis la ITM | 6.000 lei |
| Impozit și contribuție nedeclarate sau neplătite | 20.000 lei și interdicția de a mai folosi zilieri |
| Fără acord scris pentru plata la sfârșit de săptămână | 1.000-5.000 lei |
Inspectorii de muncă constată cele mai multe abateri. Partea fiscală o verifică ANAF. Litigiile dintre zilier și beneficiar, nerezolvate amiabil, ajung la judecătoria din zona unde s-a lucrat.
Ce verifici înainte să lucrezi cu ziua
- Domeniul. Restaurant, hotel, catering, târg, fermă, parc: da. Șantier, magazin, depozit, deszăpezire: nu.
- Registrul. Întreabă dacă ești trecut în registrul electronic înainte să începi. Fără el, nu ai nicio dovadă că ai lucrat.
- Plata. Cel puțin 205,95 de lei brut pentru 8 ore, la sfârșitul zilei sau, cu acord scris, al săptămânii.
- Orele. Nu mai mult de 12 pe zi și, dacă ai sub 18 ani, nu mai mult de 6.
- Zilele. Ține socoteala: 25 la rând, 90 la același loc, 120 pe an.
Pentru meseriile care apar cel mai des în munca de zi, salariile cu contract sunt la ospătar, barman, ajutor de bucătar, cameristă și îngrijitor spații verzi. Comparația ajută: dacă lucrezi cu ziua mai mult de câteva săptămâni pe an la același loc, un contract îți aduce mai mult decât suma zilelor.