Salt la conținut
Piața muncii
Scris de Redacția Meseriile.ro

Dacă aluneci pe gheață în drum spre serviciu, concediul medical se plătește cu 80%, nu cu 55%, dacă drumul a fost cel obișnuit

Legea 319/2006 consideră accident de muncă și accidentul de traseu, dacă s-a produs în timpul și pe traseul normal dintre casă și locul de muncă. Indemnizația e 80% din media veniturilor brute, și 100% la urgențe, după Legea 346/2002.

Geantă de scule deschisă, mănuși de lucru și un termos căzute pe un trotuar acoperit cu gheață, lângă o stație de autobuz luminată, dimineața devreme între blocuri

Accidentul pe drum spre serviciu este accident de muncă dacă s-a produs în timpul și pe traseul normal dintre casă și locul de muncă: așa spune art. 30 din Legea 319/2006 a securității și sănătății în muncă. Contează pentru bani: concediul medical după un accident de muncă se plătește cu 80% din media veniturilor brute, sau 100% la urgențele medico-chirurgicale, după Legea 346/2002, în timp ce o boală obișnuită de până la 7 zile se plătește acum cu 55%, iar prima zi lucrătoare nu se mai plătește deloc.

Încadrarea nu e automată. Trebuie să anunți angajatorul imediat, să nu fi făcut ocoluri nejustificate și să ai un concediu medical de cel puțin 3 zile calendaristice. Mai jos sunt condițiile din lege, cine face cercetarea, cine plătește fiecare zi și ce faci dacă angajatorul nu vrea să înregistreze accidentul.

Ce spune legea despre accidentul de traseu

Art. 5 lit. g) din Legea 319/2006 definește accidentul de muncă drept vătămarea violentă a organismului care are loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu și care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puțin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces.

Art. 30 alin. (1) extinde definiția la mai multe situații. Două privesc drumurile:

  • lit. g), accidentul de traseu, dacă deplasarea s-a făcut în timpul și pe traseul normal de la domiciliul lucrătorului la locul de muncă organizat de angajator și invers;
  • lit. h), accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul angajatorului la locul de muncă sau de la un loc de muncă la altul, pentru îndeplinirea unei sarcini de muncă.

Alin. (2) adaugă două condiții: deplasarea trebuie să se facă fără abateri nejustificate de la traseul normal, iar transportul trebuie să respecte regulile de securitate și sănătate în muncă sau de circulație în vigoare.

Pe scurt, o alunecare pe trotuarul înghețat dintre bloc și stația de autobuz, la ora la care pleci spre serviciu, se încadrează în textul legii. O căzătură în timpul unei plimbări de duminică, nu.

Ce înseamnă traseu normal

Legea nu dă o definiție exactă a traseului normal și nici a abaterii nejustificate. În practică, comisia de cercetare se uită la trei lucruri:

  • ora accidentului, comparată cu programul de lucru și cu timpul obișnuit de deplasare;
  • locul accidentului, comparat cu drumul firesc dintre domiciliu și locul de muncă;
  • motivul unei eventuale opriri, pentru că legea vorbește doar de abateri nejustificate.

O oprire scurtă pe drumul obișnuit poate fi discutată, iar un ocol mare, într-un alt cartier, la o altă oră, e greu de încadrat. Pentru că decizia aparține comisiei, declarația ta și a martorilor, ora de la eventualul apel la ambulanță și documentele medicale contează mult.

Cu mașina, cu bicicleta sau pe jos

Legea nu face diferența după mijlocul de deplasare. Poți merge pe jos, cu autobuzul, cu bicicleta sau cu mașina personală, iar accidentul se poate încadra ca accident de traseu în toate cazurile, dacă se produce în timpul și pe traseul normal.

Alin. (2) al art. 30 adaugă însă o condiție care contează mai ales la volan sau pe bicicletă: transportul trebuie să se facă în condițiile prevăzute de reglementările de circulație în vigoare. Un accident produs în timp ce încălcai regulile de circulație, de exemplu la o depășire neregulamentară sau la o trecere pe roșu, poate pierde încadrarea ca accident de muncă, pentru că această condiție nu mai e îndeplinită.

La un accident rutier, procesul-verbal al poliției devine unul dintre documentele principale ale cercetării. Cere o copie și păstreaz-o împreună cu documentele medicale.

Ce faci imediat după accident

Anunță angajatorul. Art. 23 alin. (1) lit. e) din Legea 319/2006 obligă lucrătorul să aducă la cunoștința conducătorului locului de muncă sau a angajatorului accidentele suferite de propria persoană. Un telefon urmat de un mesaj scris, cu ora și locul, lasă o urmă clară.

Mergi la medic în aceeași zi. Fișa de la urgențe sau de la medicul de familie arată ora, leziunea și împrejurarea. Spune explicit că accidentul s-a produs pe drum spre serviciu sau de la serviciu.

Notează martorii. Oricine te-a văzut căzând sau te-a ajutat poate da o declarație la cercetare.

Păstrează dovezile. Fotografii ale locului, ale gheții sau ale gropii, bonul de călătorie, orice arată traseul și ora.

Cine face cercetarea

Art. 27 obligă angajatorul să comunice evenimentul de îndată inspectoratului teritorial de muncă, iar asigurătorului, adică sistemului de asigurare pentru accidente de muncă, evenimentele urmate de incapacitate temporară de muncă, invaliditate sau deces, la confirmarea lor.

Art. 29 alin. (1) împarte cercetarea:

  • angajatorul cercetează evenimentele care au produs incapacitate temporară de muncă;
  • inspectoratul teritorial de muncă cercetează evenimentele care au produs invaliditate, deces, accidentele colective și incapacitatea temporară de muncă a celor care lucrează la angajatori persoane fizice.

Cercetarea se încheie cu stabilirea împrejurărilor și a încadrării: accident de muncă sau nu. De ea depinde procentul cu care ți se plătește concediul medical.

Cât primești, comparat cu o boală obișnuită

Art. 33 din Legea 346/2002 fixează indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă după un accident de muncă:

  • 80% din media veniturilor salariale brute realizate în ultimele 6 luni anterioare accidentului;
  • 100% în cazul urgențelor medico-chirurgicale.

Pentru o boală obișnuită sau un accident în afara muncii, regulile sunt în OUG 158/2005: 55% pentru certificatele de până la 7 zile, 65% între 8 și 14 zile și 75% peste 15 zile. Iar pentru certificatele eliberate între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027, OUG 91/2025 taie prima zi lucrătoare din indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate. Detaliile sunt în articolul despre prima zi de concediu medical neplătită.

Indemnizația pentru accident de muncă vine din altă asigurare, cea pentru accidente de muncă și boli profesionale. Textul Legii 346/2002, în forma consolidată de pe portalul legislativ, a fost modificat ultima dată în noiembrie 2024, iar procentele de 80% și 100% nu au fost atinse de schimbările din 2025.

Diferența, pentru un concediu medical de 5 zile lucrătoare, la aceeași medie zilnică a veniturilor:

Cât se plătește dintr-un concediu medical de 5 zile lucrătoare % din media zilnică a veniturilor, pe toate cele 5 zile Accident de muncă, urgență 100 Accident de muncă 80 Boală obișnuită 44

La boala obișnuită, 55% se aplică doar pe 4 din cele 5 zile, pentru că prima zi se taie. Asta înseamnă 44% din valoarea celor 5 zile, față de 80% la accidentul de muncă.

Cine plătește fiecare zi

Art. 34 din Legea 346/2002 împarte plata:

  • primele 3 zile de incapacitate le suportă angajatorul;
  • din a 4-a zi, plata se face din sumele prevăzute pentru asigurarea la accidente de muncă și boli profesionale, din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Art. 32 alin. (2) cere ca, la accidentele de muncă, certificatul medical să fie vizat obligatoriu, prin grija angajatorului. Durata de acordare e de 183 de zile într-un an, socotită din prima zi de concediu medical, după art. 35, iar art. 36 permite prelungirea peste 183 de zile, la propunerea medicului specialist, dacă există șanse de recuperare.

Dacă angajatorul nu vrea să înregistreze accidentul

Un accident de traseu înregistrat ca accident de muncă apare în statisticile firmei și aduce o cercetare. De aceea, unii angajatori preferă un concediu medical obișnuit. Pentru tine, diferența e procentul și cine plătește.

Dacă angajatorul nu comunică evenimentul, poți sesiza tu inspectoratul teritorial de muncă din județ, cu o descriere a accidentului, ora, locul, numele martorilor și copii după documentele medicale. Comunicarea de îndată e o obligație a angajatorului, după art. 27, nu o favoare.

Păstrează copii după tot: mesajul prin care ai anunțat accidentul, fișa medicală, certificatul de concediu medical și orice răspuns scris de la firmă.

Unde se întâmplă cel mai des

Curierii, agenții de pază și zidarii pleacă de acasă devreme, pe întuneric, iar iarna drumul până la depozit, post sau șantier trece des prin zone neîntreținute. Salariile sunt la curier, agent de pază și zidar.

Vânzătorii, asistenții medicali și ospătarii lucrează în ture și se întorc acasă târziu, uneori după miezul nopții, când trotuarele sunt înghețate. Salariile sunt la vânzător, asistent medical și ospătar.

Șoferii de TIR și manipulanții de marfă au deplasări în interes de serviciu, unde se aplică și lit. h) de la art. 30, pentru drumurile de la sediu la locul de muncă sau între două locuri de muncă. Salariile sunt la șofer de TIR și manipulant de marfă.

Despre lucrul afară pe ger, articolul la minus 20 de grade explică ce îți datorează angajatorul, iar cel despre concedierea în concediu medical arată de ce nu poți fi concediat cât ești în incapacitate de muncă.

Pe scurt

  • Accidentul de traseu e accident de muncă dacă s-a produs în timpul și pe traseul normal dintre domiciliu și locul de muncă, fără abateri nejustificate.
  • Trebuie să producă o incapacitate de muncă de cel puțin 3 zile calendaristice.
  • Anunță imediat angajatorul, mergi la medic în aceeași zi și notează martorii.
  • Indemnizația e 80% din media veniturilor brute din ultimele 6 luni, 100% la urgențele medico-chirurgicale.
  • Primele 3 zile le plătește angajatorul, apoi asigurarea pentru accidente de muncă.
  • Dacă angajatorul nu comunică accidentul, sesizează inspectoratul teritorial de muncă.

Cifrele salariale sunt estimări nete, orientative, bazate pe date publice și pe legislația în vigoare. Vezi cum estimăm salariile și ce surse folosim.

M

Scris de

Redacția Meseriile.ro

Echipa care documentează piața muncii din România. Scriem despre salarii și cariere pornind de la datele reale ale directorului, verificate în surse oficiale înainte de publicare. Despre redacție

Întrebări frecvente

Accidentul pe drum spre serviciu e accident de muncă?

Da, în anumite condiții. Art. 30 alin. (1) lit. g) din Legea 319/2006 spune că este accident de muncă și accidentul de traseu, dacă deplasarea s-a făcut în timpul și pe traseul normal de la domiciliul lucrătorului la locul de muncă organizat de angajator și invers. Alin. (2) cere ca deplasarea să se facă fără abateri nejustificate de la traseul normal.

Cu cât se plătește concediul medical după un accident de muncă?

Art. 33 din Legea 346/2002 dă 80% din media veniturilor salariale brute din ultimele 6 luni anterioare accidentului și 100% în cazul urgențelor medico-chirurgicale. Primele 3 zile le plătește angajatorul, iar din a 4-a zi plata se face din asigurarea pentru accidente de muncă, după art. 34.

Ce trebuie să fac imediat după accident?

Să anunți angajatorul. Art. 23 alin. (1) lit. e) din Legea 319/2006 obligă lucrătorul să aducă la cunoștința conducătorului locului de muncă sau a angajatorului accidentele suferite de propria persoană. Angajatorul trebuie să comunice evenimentul de îndată inspectoratului teritorial de muncă, după art. 27, și să facă cercetarea, după art. 29, dacă accidentul a produs incapacitate temporară de muncă.

Contează dacă m-am oprit pe drum?

Poate conta. Legea cere ca deplasarea să se facă fără abateri nejustificate de la traseul normal, dar nu definește exact ce înseamnă traseu normal sau abatere nejustificată. Comisia care face cercetarea stabilește dacă accidentul se încadrează, pe baza declarațiilor, a orei și a locului unde s-a produs.

Articole similare din Piața muncii