În medie, facultatea aduce mai mulți bani: meseriile din directorul nostru care cer studii superioare au un salariu mediu estimat de circa 6.170 de lei net, față de aproximativ 3.880 de lei pentru cele care nu cer facultate, o diferență de aproape 59%. Media spune însă doar jumătate din poveste. Un șofer de TIR, un mecanic auto sau un operator CNC câștigă mai mult decât mulți absolvenți de facultate, iar diferența o face meseria aleasă, nu diploma în sine.
Am comparat cele peste 400 de meserii pe care le urmărim, împărțite după studiile cerute, și am pus alături cifrele OCDE și Eurostat despre România. Mai jos e răspunsul pe cifre, cu meseriile în care diploma contează și cele în care contează mai mult o calificare bună.
Ce spun cifrele noastre
Am împărțit meseriile din director după studiile pe care le cer angajatorii. În 116 meserii, facultatea nu e obligatorie, iar în 138 se cer explicit studii superioare. Restul, aproape 150, sunt meserii în care se poate intra pe ambele drumuri, cum sunt multe din IT sau din sănătate, și le-am lăsat deoparte ca să nu amestecăm.
Rezultatul e clar la nivel de medie. La început de carieră, o meserie cu facultate pornește de la circa 4.330 de lei net, iar una fără facultate de la aproximativ 3.000 de lei. La vârf, diferența se mărește: circa 10.460 de lei față de 6.020 de lei. Facultatea nu dă doar un salariu mai mare la început, ci mai ales un plafon mai înalt.
Ce spun OCDE și Eurostat
Cifrele internaționale merg în aceeași direcție, cu o nuanță importantă. Potrivit raportului OCDE „Education at a Glance” din 2025, adulții români cu studii superioare câștigă în medie cu 41% mai mult decât cei cu liceu. E un avantaj real, dar sub media țărilor OCDE, unde diferența e de 54%.
Tot OCDE arată că rata de ocupare a absolvenților de facultate din România e de 92%, peste media OCDE de 87%. Cu alte cuvinte, absolvenții își găsesc de lucru. Problema pe care o semnalează mulți dintre ei nu e lipsa unui job, ci salariul primit în primii ani.
În același timp, România are cei mai puțini tineri cu facultate din Uniunea Europeană. Potrivit Eurostat, doar 23,2% dintre românii de 25-34 de ani au studii superioare, iar OCDE arată că ponderea a scăzut de la 26% în 2019 la 23% în 2024.
Unde meseria bate diploma
Media ascunde suprapuneri mari. Opt dintre meseriile fără facultate obligatorie din director câștigă mai mult decât jumătate dintre meseriile cu facultate. Iar la capătul de jos al meseriilor cu studii superioare sunt joburi care plătesc mai puțin decât o meserie tehnică bine făcută.
Un șofer de TIR câștigă în medie circa 6.000 de lei net, cu diurnă cu tot, un mecanic auto aproximativ 5.600 de lei, un operator CNC circa 5.520 de lei, iar un sudor în jur de 5.400 de lei. De cealaltă parte, un bibliotecar câștigă în medie circa 3.500 de lei, un pedagog școlar aproximativ 3.600 de lei, iar un muzician în jur de 3.770 de lei, deși toate cer de obicei facultate.
Diferența vine din cerere și ofertă. Meseriile tehnice fără facultate de mai sus sunt exact cele în care angajatorii nu găsesc oameni și aduc chiar muncitori din afara Uniunii, așa cum arată extinderea listei meseriilor deficitare. Multe meserii umaniste, în schimb, au mai mulți absolvenți decât posturi.
Costul facultății, nu doar câștigul
Comparația corectă nu se oprește la salariu. O facultate înseamnă trei sau patru ani, plus încă doi pentru master, în care nu câștigi sau câștigi puțin. O meserie se învață de obicei într-o școală profesională sau într-un curs de câteva luni, iar primul salariu vine mult mai devreme.
Un exemplu simplu: cineva care face un curs de sudor sau ia permisul de camion la 19 ani poate avea patru ani de experiență și de salariu în momentul în care colegul lui termină licența. Am calculat, de pildă, că permisul de camion cu toate actele costă între aproximativ 5.300 și 6.800 de lei, în articolul despre cât costă să devii șofer de camion, o sumă pe care un șofer o recuperează în două-trei luni de lucru.
Pe termen lung, însă, plafonul mai înalt al meseriilor cu facultate recuperează diferența. După zece sau cincisprezece ani, un inginer, un medic sau un specialist IT bun ajung de obicei mult peste ce poate câștiga un meseriaș angajat, chiar foarte bun.
Când merită facultatea
Facultatea merită aproape întotdeauna dacă meseria pe care o vrei o cere obligatoriu: medicină, drept, inginerie, arhitectură, profesorat. Acolo nu există scurtătură, iar diploma e condiția de intrare.
Merită și când alegi un domeniu cu cerere mare și plafon înalt, cum sunt ingineria, sănătatea sau IT-ul. Potrivit INS, absolvenții de facultate vin în cea mai mare parte din afaceri, administrație și drept, cu 25,6%, din inginerie, cu 17,1%, și din sănătate și asistență socială, cu 12,3%. Domeniile tehnice și medicale au de obicei cea mai bună legătură cu piața muncii.
Merită mai puțin când facultatea e aleasă doar ca să ai o diplomă, într-un domeniu fără legătură cu ce vrei să faci și fără cerere în orașul în care vrei să locuiești. Aici, trei-patru ani de experiență într-o meserie căutată valorează adesea mai mult decât o licență.
Când merită meseria
O meserie tehnică merită dacă îți place munca practică, vrei să câștigi devreme și ești dispus să devii foarte bun într-un domeniu îngust. Plafonul unui meseriaș angajat e mai jos, dar se ridică mult când lucrezi pe cont propriu, cum se întâmplă des la sudori, electricieni sau instalatori.
Meseriile tehnice au și avantajul că se exportă ușor și rezistă mai bine în perioade grele. Când firmele angajează mai puțin, cum arată cel mai recent barometru al antreprenorilor, oamenii greu de înlocuit sunt ultimii concediați.
Cele mai bine plătite opțiuni sunt adunate în clasamentul meseriilor fără facultate cu cele mai mari salarii, iar comparația dintre două dintre ele e în articolul operator CNC sau sudor.
Drumul de mijloc
Alegerea nu e neapărat definitivă. Tot mai mulți tineri încep cu o meserie, câștigă experiență și bani, iar facultatea o fac mai târziu, la seral sau la distanță, când știu exact ce vor. Un electrician care face ulterior o facultate de inginerie electrică sau un asistent medical care continuă cu medicina pornesc cu un avantaj pe care colegii direct din liceu nu îl au.
Pentru o alegere concretă, uită-te la trei lucruri: cât cere piața din orașul tău meseria respectivă, cât durează până la primul salariu și cât de sus poți urca în zece ani. Salariile pe orașe și pe niveluri de experiență pentru fiecare meserie sunt în directorul nostru, la pagina fiecărei meserii.
