Salt la conținut
Știri Salarizare
Scris de Redacția Meseriile.ro

Părinții cu doi copii și tinerii sub 29 de ani ar putea lucra part-time fără contribuția de pensie calculată la salariul minim

Propunerea L605/2026, aflată la Senat în procedură de urgență, scoate trei categorii de angajați cu normă parțială de sub regula care cere contribuția de pensie la nivelul salariului minim. Două comisii au dat aviz negativ, iar Consiliul Fiscal cere calculul de impact.

Tejghea de magazin dimineața, cu un orar săptămânal cu ture scurte colorate pe un panou de plută, un desen de copil, un ghiozdan mic și o cutie de mâncare pe un scaun, o cană de cafea și un ceas care arată ora nouă

Părinții care au în întreținere doi sau mai mulți copii minori, tinerii de până la 29 de ani și angajații din învățământ și sănătate ar putea lucra cu normă parțială fără ca contribuția de pensie să fie calculată la salariul minim întreg. Asta prevede propunerea legislativă L605/2026, depusă de 23 de senatori și mai mulți deputați PNL și USR, aflată la Senat în procedură de urgență. Termenul de adoptare tacită la Senat e 2 decembrie 2026.

Proiectul a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ și de la Consiliul Economic și Social, dar comisiile de muncă și de sănătate ale Senatului au dat aviz negativ, iar Consiliul Fiscal nu s-a pronunțat și cere calculul impactului asupra veniturilor bugetului.

Regula de acum la contractele part-time

Art. 146 din Codul fiscal stabilește că, pentru un contract cu timp parțial, contribuția de asigurări sociale, de 25%, se datorează cel puțin la nivelul salariului minim brut pe țară, care este acum de 4.325 de lei.

Un exemplu simplu: la un contract de 4 ore pe zi plătit cu jumătate din salariul minim, adică circa 2.163 de lei brut, contribuția de pensie de 25% ar fi de circa 541 de lei. Calculată la salariul minim întreg, ea este de circa 1.081 de lei, aproape dublu.

Codul prevede deja câteva excepții, pe care expunerea de motive le enumeră:

  • elevii și studenții de până la 26 de ani, aflați într-o formă de școlarizare;
  • ucenicii de până la 18 ani;
  • persoanele cu dizabilități și alte persoane cărora legea le permite să lucreze mai puțin de 8 ore pe zi;
  • pensionarii pentru limită de vârstă, cu unele excepții;
  • cei care au mai multe contracte în aceeași lună, cu o bază cumulată cel puțin egală cu salariul minim.

Ce schimbă propunerea L605/2026

Textul depus modifică alineatul care conține aceste excepții în trei puncte:

  1. Litera a) nu se mai limitează la elevi și studenți de până la 26 de ani, ci acoperă „elevi, studenți sau tineri cu vârsta de până la 29 de ani”, deci și tinerii care nu mai învață.
  2. O literă nouă, f), adaugă părintele, tutorele sau susținătorul legal care are în întreținere doi sau mai mulți copii minori, de până la 18 ani.
  3. O literă nouă, g), adaugă persoanele care lucrează în învățământ și în activități referitoare la sănătatea umană, adică diviziunile CAEN 85 și 86.

Pentru toate aceste situații, angajatorul cere documente justificative de la salariat. Legea ar intra în vigoare, după text, din anul următor publicării în Monitorul Oficial.

Ce spune expunerea de motive și unde nu se potrivește cu textul

Inițiatorii justifică propunerea prin rata mică de ocupare a mamelor. Potrivit datelor Eurostat pentru 2024 citate în expunere, în România lucrează 57,8% dintre mamele cu doi copii, față de o medie europeană de 74,2%, și doar 31% dintre mamele cu mai mult de doi copii, față de 57,4% în UE. Expunerea spune că părinții din familiile numeroase pot lucra adesea doar part-time, iar angajatorii îi evită din cauza costurilor suplimentare.

Pentru tineri, expunerea invocă șomajul de 30,8% în rândul celor de 15-24 de ani, din datele INS pentru aprilie-iunie 2026, și ponderea tinerilor care nu învață și nu lucrează, estimată la 23%, adică peste 500.000 de tineri, față de 14% în OCDE.

Între expunere și textul propus apar însă trei diferențe:

  • expunerea vorbește de tinerii sub 26 de ani care nu învață și nu lucrează, dar textul ridică limita la 29 de ani pentru toți tinerii;
  • expunerea nu explică de ce intră în excepție toți angajații din învățământ și sănătate, indiferent de vârstă sau de copii;
  • expunerea pomenește și art. 168 din Codul fiscal, despre contribuția la sănătate, dar textul modifică doar art. 146, adică contribuția de pensie.

Avizele de până acum

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații de redactare. Pentru litera f), recomandă formularea „părintele sau tutorele”, fără „susținătorul legal”, considerat tautologic. Mai amintește că, potrivit art. 4 din Codul fiscal, orice modificare a Codului intră în vigoare la cel puțin 6 luni după publicare, deci data trebuie reformulată. Recomandă și dezbaterea împreună cu alte propuneri de modificare a Codului fiscal aflate în lucru.

Consiliul Fiscal nu și-a dat opinia. Pentru că propunerea reduce veniturile bugetului, Consiliul cere fișa financiară prevăzută de art. 21 din Legea responsabilității fiscal-bugetare, fie cu acordul Ministerului Finanțelor, fie cu măsuri de compensare. Inițiatorii susțin, în expunere, că impactul ar fi pozitiv pe termen scurt, mediu și lung, prin mai mulți oameni angajați legal, dar nu dau cifre.

Consiliul Economic și Social a dat aviz favorabil. Dintre comisiile Senatului, comisia de învățământ a dat aviz favorabil, iar comisia pentru muncă, familie și protecție socială și comisia pentru sănătate au dat aviz negativ. Raportul decisiv vine de la comisia pentru buget și finanțe. Guvernul nu își trimisese încă punctul de vedere până la data fișei consultate.

Ce înseamnă pentru angajați

Expunerea de motive descrie efectul principal al regulii actuale: contractul part-time devine mai scump decât ar rezulta din salariu, iar angajatorii evită să angajeze pe câteva ore părinții care nu pot lucra o normă întreagă.

Cele mai multe contracte cu normă parțială sunt în meseriile cu program fragmentat: vânzători, casieri, ospătari și curieri care lucrează în orele de vârf. Salariile sunt la vânzător, casier, ospătar și curier. Dacă propunerea trece, un tânăr de 27 de ani sau o mamă cu doi copii angajați pe 4 ore ar costa angajatorul mai puțin decât acum.

Litera g) i-ar privi direct pe asistenții medicali, infirmierii și profesorii angajați cu normă parțială, indiferent de vârstă. Salariile sunt la asistent medical, infirmier și profesor de matematică.

Un efect de reținut: contribuția de pensie calculată la salariul real, mai mic, înseamnă și o bază mai mică pentru calculul pensiei în perioada respectivă. Expunerea de motive spune că angajarea legală a acestor oameni le-ar crește contributivitatea, comparativ cu lipsa unui contract.

Ce urmează

Senatul, prima Cameră sesizată, are timp până la 2 decembrie 2026. Dacă nu votează până atunci, propunerea se consideră adoptată tacit și merge la Camera Deputaților, care e Camera decizională. Cu două avize negative de la comisii, un aviz favorabil cu observații și o opinie fiscală în așteptare, forma finală poate fi diferită de cea depusă. Despre regulile pentru munca pe ore fără contract, articolul despre zilieri explică unde e permisă.

Surse: Fișa propunerii legislative L605/2026, Senatul României · Forma inițiatorului, L605/2026 · Expunerea de motive, L605/2026 · Opinia Consiliului Fiscal nr. 71/13.10.2026 · Avizul Consiliului Legislativ nr. 872/16.10.2026

Întrebări frecvente

Ce se plătește acum la un contract part-time?

Potrivit art. 146 din Codul fiscal, contribuția de asigurări sociale, adică cea de pensie, de 25%, se calculează la un contract cu normă parțială cel puțin la nivelul salariului minim brut, chiar dacă salariul e mai mic. Fac excepție, între altele, elevii și studenții de până la 26 de ani, ucenicii de până la 18 ani, unele persoane cu dizabilități, pensionarii pentru limită de vârstă și cei cu mai multe contracte care însumează cel puțin salariul minim.

Cine ar intra în excepție dacă propunerea L605/2026 trece?

Trei categorii noi: tinerii de până la 29 de ani, chiar dacă nu mai sunt elevi sau studenți, părintele, tutorele sau susținătorul legal care are în întreținere doi sau mai mulți copii minori și angajații din învățământ și sănătate, adică din diviziunile CAEN 85 și 86. Angajatorul ar cere documente justificative pentru aplicarea excepției.

Când s-ar aplica noua regulă?

Textul inițiatorilor spune din anul următor publicării legii în Monitorul Oficial. Consiliul Legislativ amintește că, potrivit art. 4 din Codul fiscal, orice modificare intră în vigoare la cel puțin 6 luni de la publicare. Propunerea trebuie votată mai întâi de Senat, până la 2 decembrie 2026, apoi de Camera Deputaților, care decide.

Alte știri