Firmele care plătesc impozit pe profit ar putea scădea direct din impozit voucherele de vacanță date salariaților, dacă trece propunerea B616/2026, înregistrată la Senat pentru dezbatere. Scăderea s-ar face în același plafon folosit acum pentru sponsorizări, iar un voucher nu ar putea depăși 1.600 de lei.
Pentru salariat, un voucher de 1.600 de lei înseamnă în jur de 1.296 de lei net, după contribuția la sănătate și impozit. Voucherele se pot folosi doar pentru servicii turistice în România.
Ce schimbă propunerea
Textul are un singur articol, care adaugă două litere noi la alineatul 4 al articolului 25 din Codul fiscal, cel despre impozitul pe profit:
- cheltuielile firmei cu voucherele de vacanță date salariaților, folosibile doar pentru servicii turistice în România, pot fi scăzute din impozitul pe profit datorat, în limita plafonului de la litera i), adică cel al sponsorizărilor;
- sumele pentru vouchere se cumulează cu sponsorizările și mecenatul, fără a depăși plafonul comun;
- valoarea nominală a unui voucher de vacanță nu poate depăși 1.600 de lei.
Plafonul sponsorizărilor e, în Codul fiscal, cea mai mică dintre două valori: 0,75% din cifra de afaceri și 20% din impozitul pe profit datorat.
Ce e diferit față de regula de acum
Acum, voucherele de vacanță apar în alineatul 3 al articolului 25, printre cheltuielile cu deductibilitate limitată, „potrivit legii”. Asta înseamnă că suma scade profitul impozabil, deci o firmă cu impozit pe profit de 16% economisește în jur de 16% din valoarea voucherelor.
Propunerea pune noua regulă în alineatul 4, care e lista cheltuielilor nedeductibile, chiar lângă sponsorizări. Mecanismul ar fi același ca la sponsorizări: suma nu mai scade profitul, ci se scade direct din impozit, leu cu leu, până la plafon. Pentru un voucher de 1.600 de lei, diferența e între aproximativ 256 de lei economisiți prin deducere și până la 1.600 de lei scăzuți din impozit.
Textul nu abrogă regula din alineatul 3, care rămâne în vigoare. Nu e clar dacă firma ar alege între cele două variante sau dacă voucherele ar deveni automat nedeductibile și s-ar trata doar ca sponsorizările. Detaliul ar urma să fie lămurit la dezbatere sau prin norme.
Cât ar rămâne net unui salariat
Pentru salariat, propunerea nu schimbă nimic la taxe. Voucherele de vacanță intră în venitul impozabil, la fel ca tichetele de masă, iar Codul fiscal le scoate din baza contribuției la pensie, dar nu din cea a contribuției la sănătate.
Pe un voucher de 1.600 de lei, fără deducere personală:
| Suma | |
|---|---|
| Valoarea voucherului | 1.600 lei |
| Contribuția la sănătate, 10% | 160 lei |
| Impozit pe venit, 10% din 1.440 de lei | 144 lei |
| Rămâne net | 1.296 lei |
Cei 304 lei se rețin de obicei din salariul lunii în care e acordat voucherul. Salariatul primește voucherul întreg, de 1.600 de lei, dar fluturașul de salariu din acea lună iese mai mic cu 304 lei.
Cât poate primi un salariat într-un an
Legea 165/2018, care reglementează biletele de valoare, spune că suma maximă dată unui angajat într-un an sub formă de vouchere de vacanță e de 6 salarii de bază minime brute pe țară. La salariul minim de 4.325 de lei, asta înseamnă 25.950 de lei pe an. Voucherele pot fi date în cel mult două tranșe, după cum își ia salariatul concediul.
Aici apare o neclaritate. Limita de 1.600 de lei din propunere se referă la valoarea nominală a unui voucher, nu la suma anuală pe angajat. Textul nu spune dacă o firmă care dă unui salariat mai multe vouchere de câte 1.600 de lei poate scădea totul din impozit, până la plafonul sponsorizărilor, sau doar primii 1.600 de lei.
Mai e o regulă pe care salariații o uită: cine primește vouchere de vacanță nu mai primește prima de vacanță în același an fiscal și nici bilete de odihnă prin sistemul de pensii.
Un exemplu pentru o firmă cu 100 de angajați
Să luăm o firmă ipotetică, cu 100 de angajați, o cifră de afaceri de 20 de milioane de lei și un impozit pe profit datorat de 500.000 de lei. Firma vrea să dea fiecărui angajat un voucher de 1.600 de lei, adică 160.000 de lei în total.
Plafonul ar fi cea mai mică dintre două valori: 0,75% din cifra de afaceri, adică 150.000 de lei, și 20% din impozit, adică 100.000 de lei. Firma ar putea scădea din impozit 100.000 de lei, dacă nu are și sponsorizări în același an. Restul de 60.000 de lei nu ar mai încăpea în plafon.
Pentru o firmă care sponsorizează deja cluburi sportive sau asociații până la limită, plafonul ar fi consumat, iar voucherele nu ar aduce niciun avantaj în plus față de deducerea obișnuită.
Cine nu ar beneficia
Propunerea modifică articolul 25 din titlul despre impozitul pe profit. Microîntreprinderile plătesc impozit pe venit, reglementat în alt titlu al Codului fiscal, deci nu sunt vizate de text. În România, majoritatea firmelor mici sunt microîntreprinderi, astfel că facilitatea s-ar adresa mai ales firmelor medii și mari.
Pentru salariații din sectorul public, voucherele de vacanță se acordă prin alte reguli, din buget, iar propunerea nu îi privește.
Argumentele inițiatorilor
Inițiatorii, majoritatea parlamentari PSD, alături de parlamentari PNL, AUR și UPR, scriu în expunerea de motive că voucherele de vacanță sunt folosite pe scară largă în sectorul public, dar mult mai puțin în mediul privat, din cauza costului pentru angajatori. Ei invocă stimularea turismului intern, sprijinirea angajaților și creșterea veniturilor fiscale indirecte din turism.
Expunerea de motive nu are o estimare a costului pentru buget și nici a numărului de salariați care ar putea primi vouchere în plus.
Ce urmează
Propunerea e în stadiul de înregistrare la Senat pentru dezbatere. Urmează avizele, raportul comisiilor de specialitate, votul în Senat și în Camera Deputaților și promulgarea. Textul nu fixează o dată de aplicare, deci nu se știe dacă ar putea conta pentru voucherele din vara lui 2027.
Pentru alte drepturi pe care le pot primi salariații de la angajator, vezi articolele despre prima de Crăciun și despre tichetul de masă de 50 de lei.