Valoarea maximă a tichetului de masă ar putea crește de la 45 la 50 de lei, potrivit unei propuneri legislative înregistrate pe 28 octombrie la Senat. Pentru un salariat care primește tichete la valoarea maximă, într-o lună cu 21 de zile lucrate, asta ar însemna 105 lei în plus brut și aproximativ 85 de lei în plus net. Proiectul are însă și un al doilea efect, mai puțin vizibil: plafonul de 50 de lei ar rămâne înghețat până în septembrie 2027, fără indexarea pe care legea o prevede de două ori pe an.
Propunerea, cu numărul B596/2026, e semnată de doi deputați PSD, care au cerut procedură de urgență. Nu este lege: trebuie să treacă de Senat și de Camera Deputaților, apoi să fie promulgată.
Ce schimbă proiectul
Textul are două articole. Primul modifică articolul 14 din Legea 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare: „Valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăși suma de 50 lei”. Acum, plafonul este de 45 de lei.
Al doilea articol spune că noua valoare s-ar aplica începând cu drepturile aferente lunii noiembrie 2026 și că, prin derogare de la regula de indexare, ar rămâne aceeași în primul semestru din 2027 și în iulie, august și septembrie 2027.
Legea 165/2018 prevede, la articolul 32, că valoarea maximă a tichetului de masă se indexează semestrial, cu indicele prețurilor de consum la mărfurile alimentare, comunicat de INS. Dacă indexarea dă o valoare mai mică decât ultima, plafonul rămâne neschimbat.
Al doilea an la rând cu aceeași formulă
Formula nu e nouă. Legea 201/2025 a ridicat plafonul la 45 de lei, de la drepturile pentru noiembrie 2025, și a blocat indexarea până în septembrie 2026. Proiectul B596/2026 copiază aproape cuvânt cu cuvânt acel text, cu un an mai târziu și cu 5 lei mai mult.
Practic, dacă proiectul trece, plafonul tichetului de masă ar fi stabilit de o lege votată în Parlament, nu de indexarea automată, pentru încă un an. Indexarea semestrială ar reveni abia de la drepturile pentru octombrie 2027.
Cât ar primi un salariat
Calculul de mai jos e pentru un salariat care primește tichete la valoarea maximă, într-o lună cu 21 de zile lucrate. Tichetele de masă sunt venit salarial: pe ele se reține contribuția de sănătate, de 10%, și impozitul pe venit, de 10%, dar nu și contribuția la pensie.
| Tichet de 45 de lei | Tichet de 50 de lei | |
|---|---|---|
| Valoare brută lunară | 945 lei | 1.050 lei |
| Contribuția de sănătate | 94,50 lei | 105 lei |
| Impozit pe venit | 85,05 lei | 94,50 lei |
| Rămân net | 765,45 lei | 850,50 lei |
Diferența ar fi de 85,05 lei net pe lună, adică în jur de 1.000 de lei pe an. Calculul nu include deducerea personală, pe care o au salariații cu venituri mici și care scade impozitul. Pentru ei, câștigul net ar fi ceva mai mare.
Majorarea nu e automată. Legea fixează doar plafonul maxim, iar angajatorul decide dacă dă tichete și cât valorează fiecare. Inițiatorii scriu chiar ei, în expunerea de motive, că creșterea este „opțională, nu obligatorie”. Un angajator care dă azi tichete de 30 sau 40 de lei nu e obligat să schimbe nimic.
Argumentele inițiatorilor
Expunerea de motive pornește de la prețul mesei. Potrivit inițiatorilor, o masă de prânz în mediul urban a ajuns în 2025 la 55 de lei în medie, cu variații între 35 și 80 de lei, deci un tichet de 45 de lei nu mai acoperă o masă. Documentul amintește și creșterea TVA de la 19% la 21%, din august 2025, și scumpirea alimentelor de bază.
Inițiatorii estimează că tichetele de masă sunt folosite de peste 3,2 milioane de angajați, aproape 41% din populația ocupată. Pe baza acestui număr, socotesc un consum suplimentar de 336 de milioane de lei pe lună și venituri în plus la buget din impozit, contribuția de sănătate și TVA, de aproximativ 1,46 miliarde de lei pe an.
Documentul are și o contradicție. Într-un loc spune că tichetele „sunt impozitate cu 19%”, iar câteva pagini mai jos, corect, că sunt impozitate „doar cu 10% impozit pe venit și cu contribuția de asigurări sociale de sănătate”. Mai precizează că tichetele de masă se acordă „exclusiv în mediul privat”.
Ce urmează
Proiectul a fost trimis pe 3 noiembrie pentru aviz la Consiliul Legislativ, care are termen până pe 3 decembrie, la Consiliul Economic și Social și la Consiliul Fiscal, iar Guvernul trebuie să-și dea punctul de vedere. Senatul e prima cameră sesizată.
Data de aplicare propusă, drepturile pentru noiembrie 2026, e greu de atins: chiar cu procedură de urgență, avizele, votul în ambele camere și promulgarea durează. Dacă legea ar fi adoptată mai târziu, Parlamentul ar putea schimba data în timpul dezbaterilor.
Cine lucrează în comerț, în vânzări sau în birouri și primește tichete la plafon ar vedea diferența direct pe card. Salariile pentru câteva dintre aceste meserii sunt la vânzător, agent de vânzări și casier. Pentru contabili și oamenii din resurse umane, o nouă valoare înseamnă actualizarea contractelor cu emitenții de tichete și a calculelor de salarii, iar câștigurile lor sunt la contabil și consultant resurse umane.