Poți deveni tester software fără facultate, după un curs de specialitate și certificarea ISTQB Foundation Level, al cărei examen costă în România 160-200 de euro plus TVA. Meseria e una dintre cele mai bine plătite la care se poate ajunge fără diplomă: în estimările noastre, un tester software câștigă în medie circa 7.660 de lei net pe lună în 2026.
Drumul nu e însă atât de simplu cum îl prezintă reclamele la cursuri. Piața pentru juniori s-a strâns, iar primul job cere mai mult decât o diplomă de curs. Mai jos sunt pașii, costurile reale, salariile pe niveluri și pe orașe și ce te ajută cu adevărat să fii angajat.
Ce face un tester software
Un tester verifică dacă o aplicație face ce trebuie să facă și găsește erorile înainte să ajungă la utilizatori. Concret, rulează scenarii de folosire, încearcă situații neprevăzute, scrie rapoarte clare despre ce nu merge și verifică din nou după ce programatorii repară.
Meseria cere atenție la detalii, răbdare și gândire logică mai mult decât cunoștințe avansate de programare, cel puțin la început. Munca e de birou sau de acasă, de obicei în program de zi, cu presiune mai mare înaintea lansărilor.
Pasul 1, învață bazele testării
Primul pas e să înțelegi cum se testează un software: tipurile de teste, cum se scrie un caz de test, cum se raportează o eroare și cum funcționează o echipă de dezvoltare. Bazele se pot învăța dintr-un curs plătit, dintr-un program de reconversie sau singur, din materialele oficiale ISTQB, care sunt gratuite.
Cursurile de reconversie durează de obicei câteva luni și combină testarea manuală cu o introducere în testarea automată. Merită să compari programa, numărul de ore practice și dacă poți lucra pe proiecte reale, nu doar pe exerciții.
Pasul 2, certificarea ISTQB Foundation
ISTQB Foundation Level e certificarea de bază recunoscută internațional pentru testeri și e cerută des în anunțurile pentru juniori. În România, examenele ISTQB sunt organizate de ANIS.
La ANIS, examenul Foundation Level costă 160 sau 200 de euro plus TVA, în funcție de varianta aleasă. Cursul de pregătire de trei zile costă 550 de euro plus TVA, dar nu e obligatoriu. Mulți candidați se pregătesc singuri, din programa oficială și din testele de exersare, și plătesc doar examenul.
Certificarea nu îți garantează un job, dar îți arată angajatorului că știi vocabularul și metodele meseriei. Pentru specializări ulterioare există certificări avansate, de la testare agilă la testare automată, cu examene de 180-245 de euro plus TVA.
Pasul 3, adună dovezi concrete
Aici se decide de obicei primul job. Un junior fără experiență concurează cu sute de alți candidați, iar ce îl diferențiază e ce poate arăta: rapoarte de erori bine scrise, cazuri de test pentru o aplicație reală, un mic proiect de testare automată publicat online.
Câteva variante practice: testează aplicații și site-uri pe care le folosești zilnic și documentează erorile găsite, participă la platforme de testare plătită pe bucată, unde firmele plătesc pentru erori găsite, sau oferă-te voluntar pentru proiecte open source. Toate se pot trece în CV ca experiență reală.
Pasul 4, primul job și ce salariu să aștepți
La nivel junior, estimăm un salariu de pornire de circa 5.200 de lei net pentru un tester software. Cu experiență, media urcă la aproximativ 7.660 de lei, iar un senior ajunge la circa 13.400 de lei net. Un inginer de asigurare a calității, poziția spre care urcă mulți testeri, are salarii foarte apropiate.
Orașul contează mult. Bucureștiul, Clujul și Timișoara concentrează cele mai multe firme de software, iar salariile sunt pe măsură.
Diferența dintre București, cu circa 9.760 de lei, și Iași, cu aproximativ 7.380 de lei, e de peste 2.300 de lei pe lună. Munca la distanță a micșorat parțial diferența, pentru că unii angajatori plătesc la fel indiferent de oraș, dar majoritatea țin cont de piața locală.
Ce nu-ți spun reclamele la cursuri
Piața IT pentru juniori s-a strâns în ultimii ani. Mai multe firme au făcut concedieri, iar posturile pentru începători primesc mult mai multe aplicații decât acum câțiva ani. Asta nu face meseria imposibilă, dar înseamnă că primul job poate dura luni de căutare, nu săptămâni.
Al doilea lucru: testarea manuală e intrarea, nu destinația. Testerii care rămân doar la testarea manuală ajung repede la un plafon, iar o parte din munca repetitivă e preluată de unelte automate. Cei care învață un limbaj de programare și trec la testarea automată au salarii mai mari și sunt mai greu de înlocuit.
Al treilea: certificarea fără practică valorează puțin. Un angajator preferă un candidat fără ISTQB, dar cu un portofoliu de rapoarte de erori bine scrise, unui candidat cu certificat și nimic de arătat.
Ce echipament îți trebuie
Pentru început, un laptop decent ajunge. Cine lucrează de acasă ore întregi în fața ecranului simte însă diferența unui al doilea monitor, a unui scaun bun și a unor căști cu microfon pentru ședințele online. Am comparat laptopuri pentru birou, scaune ergonomice și căști cu microfon, utile oricui lucrează de acasă în IT.
Unde poți ajunge
Drumul obișnuit duce de la tester junior la senior, apoi spre testarea automată, spre rolul de inginer de asigurare a calității sau spre conducerea unei echipe de testare. Mulți testeri se mută după câțiva ani spre dezvoltare sau spre analiză de business, pentru că au învățat deja cum funcționează un produs software din interior. Un dezvoltator web câștigă în medie, în estimările noastre, circa 9.500 de lei net.
Testerul software e printre puținele meserii din IT care apar în clasamentul meseriilor fără facultate cu cele mai mari salarii. Dacă încă te întrebi dacă merită o facultate, am comparat cele două drumuri pe cifre în articolul facultate sau meserie.
