Poliția locală nu a fost desființată. Propunerea legislativă B622/2026, care ar abroga Legea poliției locale nr. 155/2010 și ar desființa toate structurile de poliție locală la 180 de zile de la intrarea în vigoare, a fost respinsă de Camera Deputaților pe 4 noiembrie 2026, cu 191 de voturi pentru respingere, 65 contra și 2 abțineri. În aceeași zi a fost înregistrată la Senat, care este camera decizională și are ultimul cuvânt.
Pentru un agent de poliție locală, care câștigă în medie în jur de 4.800 de lei net pe lună, textul contează mai mult decât votul: propunerea spune exact ce s-ar întâmpla cu funcția lui, cu armele din dotare și cu amenzile deja date.
Ce prevede propunerea
Inițiativa aparține unui grup de deputați SOS România și unei deputate neafiliate. Textul are trei termene:
| Termen de la intrarea în vigoare | Ce se întâmplă |
|---|---|
| imediat | interzise concursurile, ocuparea posturilor vacante și achizițiile de armament, uniforme sau mașini noi |
| 30 de zile | primăriile constituie comisii de inventariere a posturilor, bunurilor, armelor și dosarelor |
| 120 de zile | consiliile locale adoptă hotărârile de reorganizare |
| 180 de zile | Legea 155/2010 se abrogă, iar structurile de poliție locală încetează să existe |
De la data desființării, nimeni nu mai poate lucra ca polițist local, iar primăriile nu mai pot folosi denumirea, uniformele sau însemnele poliției locale. Textul interzice și reînființarea structurii sub alt nume.
Ce rămâne la primărie
Propunerea nu elimină controalele locale, ci le mută. Disciplina în construcții, afișajul stradal, protecția mediului, activitatea comercială, salubritatea, parcările și folosirea domeniului public ar trece la compartimente din aparatul primarului, fără atribuții de ordine publică.
Diferența e în ce pot face oamenii care preiau aceste controale. Ei nu ar mai putea purta armă, nu ar mai putea legitima persoane, nu ar putea folosi forța sau mijloacele de imobilizare și nu ar putea face control corporal sau al bagajelor. Ar putea constata contravenții și da amenzi, ca împuterniciți ai primarului. Dacă cineva refuză să se legitimeze, ar trebui să cheme Poliția Română sau Jandarmeria.
Ordinea publică, intervențiile, circulația și legitimarea ar rămâne doar la Poliția Română și la Jandarmerie. Ministerul de Interne ar avea 90 de zile să-și refacă planurile de ordine publică în care apare poliția locală.
Ce s-ar întâmpla cu polițiștii locali
Capitolul despre personal e cel mai important pentru cei care lucrează azi în poliția locală.
Funcționarii publici. Funcțiile de polițist local și funcțiile de conducere din poliția locală s-ar desființa. Un funcționar ar putea fi numit într-o funcție din primărie sau dintr-un serviciu public local doar dacă atribuțiile acelei funcții rămân, dacă îndeplinește condițiile de categorie, clasă, grad, studii și vechime și dacă munca de până atunci e compatibilă cu noua funcție. Unde sunt mai mulți candidați pentru aceeași funcție, s-ar organiza examen.
Cine nu e numit sau pică examenul ar beneficia de preaviz, de redistribuire, de trecerea în corpul de rezervă și de celelalte drepturi din Codul administrativ. Textul precizează că eliberarea din funcție nu e o sancțiune disciplinară.
Personalul contractual. Posturile contractuale legate exclusiv de poliția locală s-ar desființa. Personalul ar putea fi preluat în posturi similare, dacă activitatea continuă. Altfel, contractele de muncă ar înceta pentru motive care nu țin de persoana salariatului, cu preaviz și cu drepturile din Codul muncii și din contractul colectiv. Cei care făceau pază ar putea rămâne doar în condițiile legii pazei, ca agenți de pază, fără statut de polițist local.
Conducerea. Mandatele și contractele de management ar înceta de drept la data desființării.
Fără transfer la Poliția Română. Articolul 20 spune explicit că polițiștii locali nu ar trece automat în structurile Ministerului de Interne. Ar putea da concurs pe posturile vacante, iar vechimea și pregătirea s-ar lua în calcul doar dacă sunt relevante pentru postul respectiv. Pentru cine se gândește la această variantă, condițiile și salariile sunt la polițist și în articolul despre cât câștigă un polițist.
După desființare, cei preluați ar primi doar drepturile noii funcții. Sporurile și drepturile specifice poliției locale nu s-ar mai acorda.
Arme, mașini și amenzi
Armamentul, muniția și mijloacele de intervenție s-ar preda Poliției Române sau altor autorități competente, pe bază de proces-verbal, cel târziu la data desființării. Cine nu predă armele la termen ar răspunde disciplinar, contravențional, civil sau penal.
Uniformele, legitimațiile și mașinile inscripționate s-ar retrage din uz și s-ar casa, vinde, reinscripționa sau redistribui. Clădirile și celelalte bunuri ar rămâne ale primăriei.
Amenzile date legal înainte de desființare ar rămâne valabile. Plângerile contravenționale și procesele aflate pe rol ar continua cu primăria.
De ce au respins-o deputații
Toate avizele au fost negative. Consiliul Economic și Social a votat nefavorabil pe 24 iunie 2026. A spus că desființarea fără un mecanism alternativ finanțat riscă să afecteze controlul în construcții și comerț și ordinea publică. A mai spus că Poliția Română are deficit de personal și nu poate prelua atribuțiile poliției locale.
Consiliul Legislativ a dat tot aviz negativ, pe 25 iunie.
Guvernul și-a trimis punctul de vedere negativ pe 13 octombrie. A spus că expunerea de motive nu are nicio analiză de impact și nicio consultare cu asociațiile primăriilor. A spus și că desființarea unei instituții care funcționează de aproximativ 15 ani încalcă autonomia locală garantată de Constituție.
Pe 28 octombrie, comisiile de administrație și de apărare ale Camerei au dat raport de respingere.
Argumentele inițiatorilor
Inițiatorii spun că poliția locală a devenit o structură hibridă: organizată și plătită de primărie, dar cu atribuții apropiate de cele ale statului, inclusiv armă, legitimare și mijloace de intervenție. Asta ar produce, după ei, confuzie de competențe și suprapuneri cu Poliția Română.
Ei mai spun că verificarea autorizațiilor, a afișajului sau a comerțului stradal nu cere o structură numită „poliție” și că autonomia locală nu înseamnă dreptul de a crea structuri proprii de ordine publică. Legea s-ar aplica din bugetele existente, fără transfer de personal sau de cheltuieli la bugetul de stat.
Ce urmează
Propunerea e o lege organică, iar Senatul e camera decizională. Dacă Senatul o respinge, inițiativa e respinsă definitiv. Dacă o adoptă, merge la promulgare, cu posibilitatea unei sesizări la Curtea Constituțională. Pe fișa Senatului, propunerea apare ca înregistrată pentru dezbatere, fără o dată de vot.
Până atunci, Legea 155/2010 rămâne în vigoare, iar polițiștii locali își păstrează funcțiile, atribuțiile și salariile.