Românii au raportat la Poliție pierderi de peste 73,6 milioane de lei și încă aproximativ 8,5 milioane de euro pe investiții online false, în primele nouă luni din 2026, iar cele mai multe victime sunt pensionari. Datele vin dintr-un studiu al Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității din Poliția Română, făcut pe 1.624 de plângeri depuse între 1 ianuarie și 30 septembrie și citat sâmbătă, 21 noiembrie, de Digi24 și Ziarul Financiar. Pensionarii reprezintă 40,5% din victime, iar în 80,5% din cazuri escrocii le-au cerut pur și simplu să trimită bani.
Schimbarea de metodă e cea mai importantă. În primele nouă luni din 2024, cel mai des escrocii le cereau victimelor să instaleze o aplicație, de obicei una de control la distanță, în 66% din cazuri. Acum nu mai au nevoie de ea: îți câștigă încrederea și te conving să faci tu transferul. Pentru bancă, plata arată ca una autorizată de tine.
Cine sunt victimele
- 40,5% pensionari și 38,9% angajați, la momentul faptei;
- 64,1% au între 46 și 75 de ani; cea mai tânără victimă avea 16 ani, cea mai în vârstă 93;
- 79% locuiesc la oraș;
- profilul cel mai des întâlnit: studii medii, vârsta între 66 și 75 de ani.
Peste o treime dintre victime (34,9%) au studii superioare, deci nu e o problemă doar a celor fără școală. Față de 2024, numărul victimelor a scăzut, cu 48% la pensionari și cu 59% la angajați, dar pensionarii au trecut pe primul loc.
Cum arată schema
Promisiunea cea mai frecventă e investiția în acțiuni, în 872 de cazuri, adică 53,7%. Criptomonedele apar în 385 de cazuri, aproximativ 23,7%. De obicei, totul pornește de la o reclamă pe Facebook sau pe YouTube, uneori cu imaginea falsă a unei persoane cunoscute, sau de la un apel. Urmează un „consultant” care te sună des, o primă sumă mică, un cont pe o platformă care îți arată profit și cereri pentru sume tot mai mari, ca să „deblochezi” câștigul.
Ce înseamnă pentru tine
Semnele de alarmă, pe scurt:
- Câștig sigur și mare în timp scurt. Nicio investiție reală nu garantează profitul.
- Grabă: „oferta expiră azi”, „trebuie să depui acum”.
- Contact nesolicitat: te sună sau îți scrie pe WhatsApp cineva pe care nu l-ai căutat.
- Plata într-un cont personal, în cripto sau printr-un intermediar pe care nu îl cunoști.
- Taxă ca să-ți retragi banii. Dacă ți se cere bani ca să primești bani, e țeapă.
Înainte să investești, verifică dacă firma e autorizată de Autoritatea de Supraveghere Financiară, pe site-ul ASF, care publică și avertismente despre entitățile neautorizate.
Dacă ai trimis deja bani
- Suni imediat la bancă, la numărul de pe spatele cardului, și ceri oprirea sau rechemarea plății. Cu cât mai repede, cu atât mai multe șanse.
- Depui plângere la Poliție, cu capturi de ecran, numere de telefon și dovezile transferurilor.
- Nu plătești „recuperatorii”. După țeapă apar firme care promit că îți aduc banii înapoi, contra unui avans. Poliția a avertizat anul acesta și despre astfel de false firme de avocatură.
Dacă ai părinți în vârstă, cea mai bună protecție e o discuție: spune-le că nicio bancă și niciun broker serios nu îi sună să le ceară bani. Un telefon simplu pentru seniori, fără aplicații de investiții și rețele sociale, reduce și el expunerea la reclamele false.
Cei care lucrează direct cu aceste cazuri sunt polițiștii și angajații băncilor. Salariile se văd la polițist și consilier bancar. Tot despre bani, azi: FMI și ce înseamnă o creștere a dobânzilor pentru rata ta.