Salt la conținut
Știri Finanțe & Bănci
Scris de Redacția Meseriile.ro

Românii au pierdut 73 de milioane de lei pe investiții online false în 9 luni, iar escrocii nu mai cer să instalezi nimic

Un studiu al Poliției Române pe 1.624 de plângeri arată că pensionarii sunt 40,5% din victime. Escrocii cer acum direct transferul banilor în 80% din cazuri, nu aplicații de control la distanță.

Femeie în vârstă, la masa din sufragerie, care ține un telefon pe al cărui ecran apare un grafic verde de profit și se uită la el nesigură, cu un card bancar în cealaltă mână

Românii au raportat la Poliție pierderi de peste 73,6 milioane de lei și încă aproximativ 8,5 milioane de euro pe investiții online false, în primele nouă luni din 2026, iar cele mai multe victime sunt pensionari. Datele vin dintr-un studiu al Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității din Poliția Română, făcut pe 1.624 de plângeri depuse între 1 ianuarie și 30 septembrie și citat sâmbătă, 21 noiembrie, de Digi24 și Ziarul Financiar. Pensionarii reprezintă 40,5% din victime, iar în 80,5% din cazuri escrocii le-au cerut pur și simplu să trimită bani.

Schimbarea de metodă e cea mai importantă. În primele nouă luni din 2024, cel mai des escrocii le cereau victimelor să instaleze o aplicație, de obicei una de control la distanță, în 66% din cazuri. Acum nu mai au nevoie de ea: îți câștigă încrederea și te conving să faci tu transferul. Pentru bancă, plata arată ca una autorizată de tine.

Cine sunt victimele

  • 40,5% pensionari și 38,9% angajați, la momentul faptei;
  • 64,1% au între 46 și 75 de ani; cea mai tânără victimă avea 16 ani, cea mai în vârstă 93;
  • 79% locuiesc la oraș;
  • profilul cel mai des întâlnit: studii medii, vârsta între 66 și 75 de ani.

Peste o treime dintre victime (34,9%) au studii superioare, deci nu e o problemă doar a celor fără școală. Față de 2024, numărul victimelor a scăzut, cu 48% la pensionari și cu 59% la angajați, dar pensionarii au trecut pe primul loc.

Cum arată schema

Pensionar care vorbește la telefon cu un presupus consultant de investiții și se uită îngrijorat la un grafic de profit pe laptop, acasă, pe canapea

Promisiunea cea mai frecventă e investiția în acțiuni, în 872 de cazuri, adică 53,7%. Criptomonedele apar în 385 de cazuri, aproximativ 23,7%. De obicei, totul pornește de la o reclamă pe Facebook sau pe YouTube, uneori cu imaginea falsă a unei persoane cunoscute, sau de la un apel. Urmează un „consultant” care te sună des, o primă sumă mică, un cont pe o platformă care îți arată profit și cereri pentru sume tot mai mari, ca să „deblochezi” câștigul.

Ce înseamnă pentru tine

Semnele de alarmă, pe scurt:

  1. Câștig sigur și mare în timp scurt. Nicio investiție reală nu garantează profitul.
  2. Grabă: „oferta expiră azi”, „trebuie să depui acum”.
  3. Contact nesolicitat: te sună sau îți scrie pe WhatsApp cineva pe care nu l-ai căutat.
  4. Plata într-un cont personal, în cripto sau printr-un intermediar pe care nu îl cunoști.
  5. Taxă ca să-ți retragi banii. Dacă ți se cere bani ca să primești bani, e țeapă.

Înainte să investești, verifică dacă firma e autorizată de Autoritatea de Supraveghere Financiară, pe site-ul ASF, care publică și avertismente despre entitățile neautorizate.

Dacă ai trimis deja bani

  • Suni imediat la bancă, la numărul de pe spatele cardului, și ceri oprirea sau rechemarea plății. Cu cât mai repede, cu atât mai multe șanse.
  • Depui plângere la Poliție, cu capturi de ecran, numere de telefon și dovezile transferurilor.
  • Nu plătești „recuperatorii”. După țeapă apar firme care promit că îți aduc banii înapoi, contra unui avans. Poliția a avertizat anul acesta și despre astfel de false firme de avocatură.

Dacă ai părinți în vârstă, cea mai bună protecție e o discuție: spune-le că nicio bancă și niciun broker serios nu îi sună să le ceară bani. Un telefon simplu pentru seniori, fără aplicații de investiții și rețele sociale, reduce și el expunerea la reclamele false.

Cei care lucrează direct cu aceste cazuri sunt polițiștii și angajații băncilor. Salariile se văd la polițist și consilier bancar. Tot despre bani, azi: FMI și ce înseamnă o creștere a dobânzilor pentru rata ta.

Surse: Digi24, datele studiului Poliției Române despre fraudele cu investiții (21.11.2026) · Ziarul Financiar, evoluția față de 2024 (21.11.2026)

Întrebări frecvente

Câți bani au pierdut românii în fraude cu investiții online în 2026?

Între 1 ianuarie și 30 septembrie 2026, victimele au raportat la Poliție prejudicii de peste 73,6 milioane de lei, în 1.346 de cazuri, și de aproximativ 8,5 milioane de euro, în alte 260 de cazuri. Sunt sume declarate în plângeri, nu sume recuperate.

Cine sunt cele mai multe victime ale fraudelor cu investiții?

Pensionarii, cu 40,5% din victime, urmați de angajați, cu 38,9%. 64,1% dintre victime au între 46 și 75 de ani, iar 79% locuiesc la oraș. Cel mai des întâlnit profil e o persoană cu studii medii, între 66 și 75 de ani.

Cum recunosc o investiție online falsă?

Promite câștiguri mari și sigure, vine printr-o reclamă pe rețele sociale sau printr-un apel nesolicitat, iar un așa-zis consultant te grăbește să trimiți bani. După prima sumă, de obicei mică, ți se arată un profit pe o platformă și ți se cer sume tot mai mari.

Ce fac dacă am trimis deja bani unui fals broker?

Suni imediat la bancă și ceri blocarea sau returnarea transferului, apoi depui plângere la Poliție. Nu plăti nimic celor care te contactează ulterior și promit că îți recuperează banii: e o a doua țeapă, contra unui comision.

Alte știri